Teatru

FESTin pe Bulevard

question_answer0
IN Teatru

festin_pe_bulevard

În cazul în care nu ştiţi ce piese de teatru să mai vedeţi şi aşteptaţi nerăbdători FNTul (ce va să vie între 24 octombrie şi 2 noiembrie), există un festival ajuns la a doua ediţie şi organizat de Teatrul Nottara. E vorba de FESTin pe Bulevard, care se desfăşoară în perioada 11 – 18 octombrie, şi majoritatea pieselor se joacă la Nottara.

Mie mi-au sărit în ochi următoarele spectacole:

Hai Iu Iu NU Hi You You – un spectacol muzical de Radu Afrim (dedicat Mariei Tănase)

Miss Daisy şi şoferul ei de Alfred Fox Uhry, regia: Claudiu Goga,
scenografia: Ştefania Cenean

Titanic Vals de Tudor Muşatescu, regia: Alexandru Dabija.

Din program fac parte şi lansări de carte, spectacole-lectură, evenimente în aer liber.

Detalii extra pe site.

IN Teatru

cei_ce_nu_uita

Am plecat spre Festivalul Internaţional de Teatru de la Oradea cu gândul că o să prind, în sfârşit, două piese pe care le vânam de mult, o să văd încă o bucăţică nebunia timişoreană de la Auăleu Teatru şi o să beau 2-3 beri cu Siropel, FUA şi Flavius.

Aproape că mi-a ieşit programul, am văzut duminică Leonce şi Lena, iar mai apoi m-am pregătit sufleteşte pentru Cei ce nu uită, un spectacol de la care aveam nişte aşteptări extrem de mari. Ştiam că e o experienţă extrem de puternică, citisem la Oltea câteva amănunte, aveam o idee despre direcţia în care merge spectacolul.

Şi, într-adevăr, spectacolul este extrem de bine construit, odată ce păşeşti în teatru intri în lumea închisorilor comuniste. Se lucrează tot mai mult cu experienţele plasate în afara scenei, ceea ce e (încă) inedit. Spectacolul lui Gavriil Pinte nu e doar un tablou al ororilor din perioada comunistă, ci reprezintă un semnal de alarmă direct adresat spectatorului. Pe parcursul piesei ţi se repetă că nu a existat un proces, că aceste oribile crime ale comunismului nu au fost condamnate în mod public niciodată şi că trebuie să nu uităm niciodată ce s-a întâmplat. Citeşte tot articolul

IN Teatru

leonce_lena

Zilele astea sunt la Festivalul Internaţional de Teatru Oradea şi am reuşit ieri să văd Leonce şi Lena. Au venit o mulţime de spectacole bune la Oradea, dar eu fix pe cele de la Trupa Iosif Vulcan voiam să le văd, că la Odeon, Nottara sau Bulandra ajung mult mai uşor decât pe malul Crişului.

Cei de la Iosif Vulcan m-au câştigat odată cu punerea în scenă a spectacolului „A douăsprezecea noapte„, pe care l-am văzut de 2 ori într-o săptămână şi pe care abia aştept să-l revăd când oi avea ocazia. De-asta abia aşteptam să văd noua trăznaie gândită de Mihai Măniuţiu pe muzica Adei Milea. Şi chiar e o trăznaie în adevăratul sens al cuvântului, cu vreo 20 de personaje care cântă şi dansează non-stop, care râd şi care te fac să nu poţi sta locului pe scaun 🙂

Mi se pare că e un exerciţiu foarte interesant, nu la fel de bun ca A douăsprezecea noapte, dar pe alocuri delicios. Şi îl văd ca pe un spectacol necesar în evoluţia acestui experiment care se desfăşoară la Oradea. Nu sunt multe teatre de Stat în care să se experimenteze cum se întâmplă aici, la Bucureşti ne lipseşte asta. E drept că acolo avem o mulţime de teatre independente care experimentează în fel şi chip, dar nu m-ar deranja să văd ceva mai mult curaj şi la teatrele mari. Sigur, vor ieşi şi lucruri mai puţin bune, dar până la urmă vom avea parte şi de nişte spectacole care să ne facă să spunem „WOW! Nu mă aşteptam la asta!”.

Tot cu această ocazie a intrat definitiv pe lista mea de actori preferaţi Richard Balint, pe care l-am văzut prima oară în The Full Monty (alt spectacol pe care îl recomand cu căldură).

IN Teatru

cover_fito_2014

Adică Festivalul Internaţional de Teatru de la Oradea.

Formatul acesta a debutat anul trecut, a fost un real succes, aşa că s-a reluat şi acum. Sunt practic 3 festivaluri într-unul singur: Festivalul de teatru scurt (21-28 septembrie) – aflat la ediţia a XX-a, Festivalul de teatru Fringe (20-28 septembrie) cu spectacole de stradă şi Festivalul de teatru pentru copii ARCADIA (20 septembrie – 12 octombrie) cu spectacole ale şcolilor de teatru.

Sunt mai bine de 3 săptămâni de teatru la Oradea, eu voi ajunge weekendul viitor pentru câteva piese, programul e extrem de încărcat (şi al meu, şi al festivalului 😀 ).  Găsiţi aici toate spectacolele.

Eu am câteva recomandări, în cazul în care ajungeţi prin Oradea. Citeşte tot articolul

IN Teatru

conferinta_ideo

Sunt aproape 3 luni de când am intrat în familia Ideo Ideis şi habar n-am cum a trecut timpul. M-am trezit azi că mai sunt 4 zile până la festival şi că plec în curând spre Alexandria. Am făcut în lunile astea o mulţime de chestii mişto, s-a nimerit să fie fix provocarea de care aveam nevoie. Sau schimbarea. Sau elementul de noutate, puteţi să-i spuneţi cum vreţi. Cert e că am ajuns într-o echipă neobosită în care lucrurile se fac cu zâmbetul pe buze. Nici nu ştiu cine avea mai multă nevoie de cine. Eu de ei sau ei de mine.

Departamentul de comunicare (aka Team Comm) zici că funcţionează în formula asta de ani de zile, atât de bine e uns. Iar serile în care am renunţat la un serial sau la o partidă de FIFA ca să scriu un plan de comunicare sau o ştire pentru site au fost cele mai mişto. Şi chiar dacă jobul ăsta nu se încheie în nicio seară mai devreme de ora 1, parcă acumulez energie în loc de oboseală. Citeşte tot articolul

IN Teatru

Anul trecut, imediat după ce m-am întors de la Alexandria, am început să număr zilele până la următoarea ediţie Ideo Ideis. Nu ştiam pe-atunci că oamenii mişto de acolo îmi vor propune să fac parte din familia lor, însă deja simţeam că aparţin fenomenului care se petrece acolo.

Acum nu trece zi fără să mă bucur că lucrez alături de o gaşcă frumoasă pentru festivalul care are loc anul acesta între 18 şi 26 august la Alexandria.

Şi pentru că Ideo Ideis e o mare familie, asta am hotărât să comunicăm pentru ediţia a 9-a. Pentru că familia e cea care te aşteaptă mereu acasă, chiar dacă uneori uiţi să mai treci pe acolo. Familia are răbdare să aştepte când mai amâni revenirea cu o săptămână pentru că trebuie să ajungi weekendul ăsta la petrecerea aia tare, familia zâmbeşte larg când dai o fugă de o zi ca să mai mănânci o ciorbă bună şi nişte fasole bătută. Şi tot familia e cea care te întreabă uneori cu sfială, alteori cu hotărâre: „Tu când mai ajungi pe-acasă?„.

Spotul din acest an e despre aşteptare, familie şi teatru. Şi dacă vi se pare lung, să ştiţi că tot aşa ni se pare şi nouă aşteptarea de peste an, până când se face timpul să vină copiii la Ideo 🙂

Mai multe detalii despre spot şi ce pregătim la Ideo Ideis 9 veţi găsi şi pe blogul oficial, pe care l-am lansat ieri.

Teatru pe Promenada

question_answer0
IN Teatru

festival-teatru

Foarte mişto ce comunică Promenada de când au deschis terasa, o mulţime de evenimente interesante care te obligă să treci pe acolo. Iar atmosfera de pe terasă este extrem de vie, am fost recent pe acolo şi am rămas surprins.

E bine că au ales să acorde atenţie şi teatrului, mai ales că au dat o şansă actorilor tineri, care au spectacole bune. Între 18 şi 27 iulie are loc Festivalul de Teatru în Aer Liber. Sunt piese de pe la Mignon, de pe la Godot şi de la Teatrul de pe Lipscani, spectacole de care am auzit o mulţime de lucruri bune.

Mi-ar fi plăcut să văd Moftul român, De veghe în lanul de ocară şi Ieri, azi, mâine şi oricând. Până la urmă probabil că o să le prind prin Bucureşti, dar voi mergeţi să le vedeţi.

Îmi pare tare rău că fix în perioada asta o să fiu în concediu şi ratez cu totul. Programul detaliat e aici, intrarea e liberă.

IN Teatru

radu_stanca

Şi a fost FITS 2014, cea mai bună decizie pe care am luat-o în prima jumătate a anului în materie de călătorii. Are festivalul ăsta o magie aparte care mă seduce în fiecare an. De data asta mă bucur că am fost în tihnă şi am biftat tot ce-mi doream, inclusiv vizite prin împrejurimile Sibiului.

Am fost acolo #pentruteatru şi am reuşit să văd, pe lângă cele 3 piese la care aveam deja bilete, spectacolele de dans ale brazilienilor de la Cisne Negro Dance Company. Mişto, plini de energie puştii, chiar dacă mai au de crescut. Citeşte tot articolul

IN Teatru

Mâine dimineaţă plec spre Sibiu, prind ultimele 4 zile ale Festivalului Internaţional de Teatru. Şi mă duc acolo într-un mini-concediu, fără niciun fel de temă. Exclusiv #pentruteatru, fără ca această deplasare să intre în vreun media plan de brand, fără să fie parte din vreo campanie.

Şi o să-i rămân mereu recunoscător Ruxei, care m-a convins să merg la Sibiu şi care mi-a arătat cât de mişto poate fi festivalul ăsta. Nu sunt singurul care de câţiva ani merge de capul lui acolo şi tot mai vrea să revină, de la an la an suntem mai mulţi.

O să prind toate spectacolele pe care le-am selectat aici, ba chiar şi altele la fel de atrăgătoare. Ne citim zilele astea pe hashtagul #pentruteatru. Revin şi vă povestesc cum a fost.

Încă puţin

question_answer0
IN Teatru

sibiu1

Mai sunt 3 săptămâni până începe FITS 2014, iar eu abia aştept să ajung la Sibiu. Am citit zilele astea cam tot ce s-a scris despre Oidip, cel mai nou spectacol în regia lui Silviu Purcărete. A avut premiera săptămâna trecută la Teatrul Radu Stanca, iar în cadrul FITS se va juca o singură dată, am prins la fix bilete 😀

Eram super încântat că merg la Călătoriile lui Gulliver, dar cred că Oidip o să facă senzaţie. Ăsta e feelingul meu. Citiţi despre premieră aici şi aici.

Meniu