Oftez adânc

question_answer0
IN Advertising/PR

În primul rând pentru că Petrom nu face spoturi aşa curajoase şi în România (din discursul ăla corporate nu ies şi pace!), în al doilea rând pentru că am ajuns să ne uităm fascinaţi la ce reclame se fac peste Prut. Acum serios vorbind, care a fost ultimul spot românesc pe care să-l share-uiţi cu mult entuziasm pe Facebook?

Exact, ăla la Duster.

IN Casual stuff

bucuresti_ciurel

Doamna Firea a luat în mâini problema pasajului Ciurel şi a început să facă „ordine”, să schimbe proiectul, să grăbească lucrurile. Ceea ce în teorie n-are cum să fie nasol. Doar că practica e pe cale să ne omoare, imediat ce se dă drumul acestui pasaj. Ideea e să muţi traficul din zona Semănătoarea şi să mai eliberezi Bulevardul Iuliu Maniu. Ceea ce e super corect, că ieşirea aia din Militari este un coşmar.

Doar că drumul este gândit să treacă fix printr-o zonă care e extrem de circulată de studenţi: Regia. De fapt, aproape că e o zonă izolată, că sunt destul de puţine maşini care trec pe acolo şi alea numai dacă au treabă. Iar aici sunt fix 3 probleme:  Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Am în cartier, la 2 paşi de scara blogului, un magazin cu produse de curăţenie. Un domn şi o doamnă muncesc acolo de ani buni şi fac faţă concurenţei cu vreo 3 Mega Image-uri, un Kaufland şi alte magazine de cartier. Pe lângă produsele greu de găsit pe care le aduc şi preţurile destul de bune, oamenii mai au un atu: ştiu să facă client service. Şi nu zic vânzare, ci chiar client service. Am fost la ei acum vreo 3 luni după un plic de Mr. Muscle. Mi-au pus câteva întrebări și au făcut un adevărat plan de desfundare a chiuvetei de la baie. Mi-au zis ca prima oară să încercăm cu un plic, apoi dacă mai e nevoie să vin şi să iau o soluţie specială. Am luat plicul, am cam rezolvat problema şi gata.

Ieri m-am gândit să dau cu ceva şi la celelalte scurgeri, pentru că mi se părea că nu se scurge cum trebuie şi pentru că #gospodar. M-am dus la același magazin, le-am spus oamenilor că vreau plicuri şi, după ce le-am zis că am mai luat de la ei și a fost OK mi-au prezentat vreo 3-4 soluţii mai bune, cu eficientizarea costurilor și tot ce trebuie.

Iar la final doamna mi-a zis ca mi-ar fi putut vinde plicurile, dar peste câteva luni aș fi venit iar, pe când soluţia recomandată o să-mi ajungă mai mult.

Și oamenii au mereu magazinul plin, nu pentru că ar vinde super ieftin, ci pentru că la supermarket nu stă nimeni să îţi dea toate detaliile astea. Dar pentru astfel de abordare ai nevoie de oameni care să priceapă cât de importantă e relaţia cu clientul, mai ales când tot venitul familiei depinde de asta.

IN Casual stuff

foto_schela

E momentul ăla din viaţa unui bucureştean, în care ajung cu reabilitarea la tine la bloc. Şi te entuziasmezi, că o să fie mai cald la iarnă, că închizi balconul în sfârşit, că o să arate şi blocul ceva mai bine. Apoi începe distracţia. Dar să nu ne pripim, încă mai e mult până se pune mâna pe mistrie şi cancioc.

Despre reabilitarea asta se vorbeşte din 2015. De-aia nici n-am închis balconul, că era atât de iminentă treaba încă mi-era teamă că vin oamenii cu măsurătorile de la Primărie înainte să apuc să-l montez pe cel plătit #pebaniimei. Prin martie s-a pus la avizier o listă care anunţa cu bucurie prezenţa blocului pe lista reabilitărilor din 2016. În mai a venit administratora cu o listă şi ne-a întrebat cine vrea să-şi pună sau să-şi schimbe geamurile. De-atunci am stat ca pe ace. Am plecat la Timişoara îngrijorat că vin oamenii să măsoare pentru balcon şi o las pe stăpâna casei să se descurce singură. Apoi am plecat la Roma. Pe urmă la Sibiu. Mereu aceleaşi frământări. V-am zis, de fiecare dată când întrebam, lucrarea era gata de start. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

bucuresti_roata

Cea mai mare greşeală pe care o poţi face atunci când lucrezi cu o echipă e să elimini oamenii ce par incomozi, cei care pun mereu întrebări, cei care nu gândesc la fel ca tine şi care au curajul să te înfrunte sau care pur şi simplu nu sunt pe aceeaşi lungime de undă cu tine. Cu cât e echipa mai mare, cu atât e mai important să ai şi astfel de oameni în jur. Dacă echipele mici au nevoie de armonie pentru a putea evolua, echipele mari, formate în jurul unor lideri, trebuie să conţină şi câţiva oameni „incomozi”. Citeşte tot articolul

IN Sunday's Media Recap

sundays_media_recap

Yahoo pare să fi ajuns la un acord de vânzare cu Verizon, pentru 4.8 miliarde de dolari. Detalii.

Aplicaţia Prisma este disponibilă şi pentru Android. Detalii.

Twitter introduce un formular prin care poţi solicita Verified Account. Detalii.

Elon Musk a revenit cu noutăţi despre partea a doua a planului pe care îl are legat de Tesla. Detalii.

Alte ştiri pe scurt: Snapchat adaugă noi funcţii, FB saved videos, Canva are aplicaţie de iPhone, Yelp are parteneriat cu Pokemon GO, Facebook testează Quick Updates, Unilever a cumpărat startup-ul Dollar Shave Club, vânzarea Opera se face pentru 600 de milioane de dolari, toate filmele de pe Netflix cu titrare în română, Uber permite profil separat pentru business, OLX introduce taxe pentru agenţiile imobiliare, TVR 2 devine post de ştiri, 2Parale îşi schimbă numele în 2Performant, Kickass Torrents a fost închis de FBI.

IN Muzici

cbs-1

Anul trecut de Crăciun am luat de pe Amazon vreo 2 cărţi despre Frank Sinatra (asta şi asta).  Pentru că am mai citit câteva cărţi pe subiectul ăsta, acum mă interesează mai mult perspectiva autorului şi detaliile de perioadă. Şi sunt acolo nişte amănunte fabuloase despre cum funcţiona industria muzicală pe vremea aia. Sinatra a trecut în mai puţin de 5 ani de la show-urile radio înregistrate, la cele live în care primea bani pentru 15 minute de cântat în cadrul unor emisiuni sponsorizate de branduri de ţigări, apoi la show-uri TV înregistrate şi în final trecerea spre live. Totul în perioada 1943 – 1950.

În vârf de carieră, imediat după Al doilea Război Mondial, Sinatra vindea peste 10 milioane de discuri anual, şi asta în condiţiile în care nu era singurul artist cu cifrele astea. La o populaţie de 150 de milioane de locuitori era un număr impresionant de discuri, însă asta în condiţiile în care lansările de albume se făceau pe bandă rulantă. În anii ’60 norma era de 4-5 albume pe an, cu un maxim de 8 albume în 1962, la care se adaugă şi compilaţiile. Kitty Kelly povesteşte că diversele case de discuri (Capitol, Columbia, Reprise) lansau în fiecare lună câte un album cu Sinatra pentru a face faţă cererii de muzică nouă cântată de preferatul Americii de la vremea aia. Ăsta e şi motivul pentru care Sinatra a înregistrat peste 1100 de cântece de-a lungul carierei.

Oricum, dacă vă pasionează subiectul vă recomand biografia lui Kitty Kelly, e mult mai echilibrată decât ce-au scris oamenii din anturajul lui. Urmează pe listă asta şi asta.

În altă ordine de idei, documentarul All or nothing at all, produs de HBO este pe Netflix, în caz că vreţi să-l vedeţi. Şi asta cred că e o premieră, n-am mai văzut filme produse de HBO pe Netflix până acum.

Foto via

Cauzele tuturor

question_answer0
IN Casual stuff

După copacii tăiaţi la mişto, doamna Firea pune în aplicare şi celelalte planuri pe care le are: elimină printr-o portiţă legislativă proiectul Via Sport, care oprea traficul în weekendurile de vară pe o porţiune din Şoseaua Kiseleff. Am fost de câteva ori la Via Sport şi era un eveniment foarte drăguţ care funcţiona în special ca statement de susţinere a mişcării, o dovadă de civilizaţie.

Din păcate, mă tem că e doar prima schimbare decisă de noua primăriţă. Trăiesc cu senzaţia că vor urma altele mult mai mari şi mai aberante, că doar ce a început mandatul. Dacă cumva n-o rezolvă DNA-ul între timp, femeia asta are toate şansele să lase drept moştenire 2 milioane de cetăţeni furioşi, gata să voteze în proporţie zdrobitoare cu Nicuşor Dan sau orice altceva în afară de PSD.

Dar până să ajungem în punctul ăla, cred că ar fi util să găsim o modalitate de răspuns. Şi să arătăm că ne pasă chiar dacă nu cauza noastră suferă, chiar dacă nu ne-au oprit nouă evenimentul preferat. Fie că e vorba de concertele mutate, de maratoanele interzise, de proiecte precum Via Sport, toate suferă. Şi nu cred că soluţia e să ieşim în stradă pe rând, fiecare pentru el, când avem timp şi chef. Nici petiţii răzleţe, ci strada. De fiecare dată şi pentru fiecare proiect oprit abuziv.

IN Filme

https://www.youtube.com/watch?v=nkOKkS7mKfY

Încă 43 de zile până apare UN SEZON ÎNTREG de Narcos. Dar cine mai numără? Parte bestial din trailer. Mult mai dinamic decât primul sezon.

Ieşirea din bulă

question_answer0
IN Casual stuff

Twitter se pregăteşte să anunţe mai multe dealuri cu NBA şi MLS pentru transmiterea live a anumitor jocuri din competiţiile respective. Asta după ce au existat transmisiuni în direct de la Wimbledon. Se pare că ăsta e noul plan al oamenilor de la Twitter, transmisiile sportive la care oamenii pot comenta între ei în timp real.

Un astfel de feature am văzut şi pe Facebook, când s-a transmis Live lovitura de stat din Turcia.

Singurii care cred că au rămas în urmă sunt cei de la Yahoo, care nu pun accent pe conversaţie în transmisiile lor din MLB.

Per total mi se pare un lucru extrem de bun. Nu pentru că tot poporul va putea să vadă gratuit anumite competiţii sportive într-un Win-Win situation din care vor câştiga mult şi reţelele de socializare. Mai degrabă mi se pare important potenţialul de interacţiune cu alţi oameni. Mai ales într-un context în care suntem tot mai închişi în bula noastră socială, în care ne alegem cu grijă oamenii pe care vrem să îi citim. Cred că un astfel de chat „la liber” ar aduce comunicarea la nivelul anilor 2000, când aveam lungi discuţii în contradictorii pe canale de mIRC.

 

IN Casual stuff

Cel mai amuzant tip de client e cel care rosteşte fraza de mai sus. Când auzi asta, poţi fi sigur că vei avea probleme. În primul rând pentru că e un indicator destul de clar al faptului că omul n-are încredere în furnizorul pe care l-a ales. Nu contează cum a ajuns la tine, omul a vrut încă o părere.

Eu când aud asta mă aşez pe scaun şi mă pregătesc pentru o serie de inepţii. Asta pentru că „un prieten care se pricepe” în partea asta de comunicare online/web development poate să însemne orice. Un băiat care e pasionat de telefoane, care ştie să instaleze Windows de pe CD, care are conturi multe pe Torrente, care a auzit de la cineva cum ar trebui să fie un site sau care a făcut un site în liceu. Foarte rar se întâmplă ca prietenul să fie chiar competent în domeniu. Şi în cazul ăla rezultatul final e chiar mai rău. Citeşte tot articolul

Meniu