bucuresti

IN Casual stuff

the_tube

Am fost joi seară în Centrul Vechi la (încă) o lansare de club, The Tube. E clubul lui Mugur Mihăescu, e pe Lipscani 30-34, fix lângă H&M, conceptul preia elemente de decor din metroul londonez. Cică o să se cânte live de 4 ori pe săptămână, să vedem şi cine o să vină. Că de cover bands e plin Centrul Vechi.

E Official Carlsberg Location, preţurile sunt ok (pentru Centrul Vechi), aerisirea bună, slăbuţ cu toaletele (sunt undeva sub pământ şi sunt cam mici).

Mie mi-a plăcut foarte mult, nu m-am mai entuziasmat aşa de când am intrat prima oară în Tribute. Poziţionarea cred că e tot cam pe acolo, o să fie concurenţă mare în zona de concert venues ceva mai premium.

Momentan n-au pagină de Facebook, site, n-au nimic. Sper să le pună la punct pentru că aş vrea să revin dacă aduc ceva artişti tari.

Poză şutită de aici.

The_Tube_2           The_Tube

Nu mai durează mult

question_answer0
IN Casual stuff

Să nu vă mire că într-o zi se vor întoarce niște parlamentari din vizită de lucru la Amsterdam și se vor gândi că ar fi foarte mișto să avem și noi un Red District în Centrul Vechi al Capitalei.

Și să nu vă mire dacă în 2 timpi și 3 mișcări se va legaliza prostituția în anumite condiții ca să pună taxe și pe aia. Păi ce, dacă olandezii fac bani așa noi nu putem?

Nu cred că vor mai trece mulți ani până când vom vedea luminițe roșii în geamuri pe lângă Caru’ cu Bere, ca să avem de ales între un mic și una mică. Oricum Centrul Vechi deja s-a aglomerat excesiv, așa cum anticipam.

IN Casual stuff

continental_front

Amintirea Bucureştiului interbelic se rezumă la câteva sute de poze, majoritatea cu Calea Victoriei, nişte menţiuni prin romane şi o duzină de cărţi care tratează subiectul. Imaginea bulevardului aglomerat care demonstra prosperitatea unei ţări tinere a dispărut odată cu clădirile.

Grădina Oteteleşanu i-a făcut loc Palatului Telefoanelor, în locul hotelului omonim stă acum Teatrul Constantin Tănase, din vechiul Teatru Naţional a mai rămas o faţadă în spatele căreia se ascunde un hotel modern. Aerul interbelic s-a pierdut pe măsură ce totul s-a modernizat şi a fost îmbrăcat în sticlă. Parcă nici la Capşa nu se mai simte acel parfum al anilor de altădată, s-a dus. Doar Palatul Regal şi piaţa Ateneului te mai ajută să călătoreşti la începutul secolului XX. Lor li se adaugă şi Grand Hotel Continental, o clădire cu o istorie impresionantă.

Nu multe hoteluri din capitală se pot lăuda cu o istorie de peste 150 de ani, dar nu de-aici vine provocarea. Clădirile se renovează, vremurile se schimbă, cel mai greu e să păstrezi atmosfera unor vremuri uitate. Şi la Continental s-a reuşit asta cu multă muncă, atenţie la detalii şi vânătoare de obiecte de colecţie pe la târgurile de antichităţi. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

hala_matache_02

Am trecut acum câteva zile pe la piaţa Matache şi am văzut că, în sfârşit, se lucrează ceva acolo. Marele proiect care a blocat o arteră foarte circulată din Bucureşti a fost reluat cât de cât după zeci de acţiuni de protest ale activiştilor.

Nu sunt pentru demolarea clădirilor vechi din oraş, însă nici nu ţin cu orice preţ să le văd în picioare (mai ales dacă asta înseamnă să avem un oraş care arată jalnic). Mi-a părut rău de câteva case demolate sau lăsate să se prăbuşească în zona Grădina Icoanei, însă n-am văzut niciodată proteste acolo. Doar câteva semnalări pe blogurile pasionaţilor de arhitectură veche. În schimb, când vine vorba de această hală răpciugoasă, se strâng toţi activiştii pământului.  Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Manafu ridică problema afişajului ilegal, care a devenit un fenomen tot mai răspândit, în ciuda existenţei spaţiilor amenajate. Oraşul arată tot mai urât cu afişele alea puse peste tot, plouate, sfâşiate, repetate la nesfârşit. Dar lucrurile nu se vor schimba prea curând, pentru că şi acolo e o mafie.

Ţin minte că îmi povestea cineva de adevăratul război pe care îl duc băieţii ăştia care lipesc afişe. Se face o risipă incredibilă în goana asta după publicitate outdoor. Organizatorii de evenimente, prin aceşti băieţi lipitori, se duelează seară de seară pentru o bucăţică de spaţiu la vedere. Dacă la 7 trece o gaşcă şi lipeşte bilete la un concert, după 2 ore trec alţii şi lipesc peste concert afişe la vreo piesă de teatru. După alte 2 ore trece o a treia gaşcă şi lipeşte afişe la un alt concert, urmată de prima gaşcă şi tot aşa.

Uneori se ajunge chiar la conflicte nasoale. Ştiu că la un moment dat s-au luat unii la bătaie în mijlocul zilei, pe la Eroilor. Se întâlniseră două găşti şi unii din cei „acoperiţi” au sărit să-şi facă dreptate cu pumnul.

Nu mai zic câtă hârtie se consumă în astfel de situaţii, că nu e problema noastră. Măcar dacă ar lipi doar în locurile permise.

IN Advertising/PR

După ce studenţi din Timişoara şi Cluj au trecut cu succes prin seria de Workshopuri PR Beta, vine rândul Bucureştiului. 15 studenţi au fost deja selectaţi pentru a participa între 21 şi 28 noiembrie la workshopuri susţinute de Dragoş Alexa, Victor Kapra, Alexandru Negrea, Răzvan Baciu, Monica Jitariuc şi Corina Săftescu.

Cursurile au loc timp de 6 zile, fiind întinse pe parcursul a 4 ore fiecare. Pe lângă cunoştinţele teoretice pe care le vor acumula studenţii participanţi, vor exista şi o serie de aplicaţii practice.

Chiar dacă nu mai sunt locuri pentru studenţi, există o serie de locuri pentru companiile care doresc să ia în internship unul sau mai mulţi dintre studenţii participanţi. Deja sunt o serie de companii care vor oferi internshipuri pentru candidaţii din Bucureşti, dar dacă daţi repede un mail la contact@prbeta.ro poate că veţi ajunge să puneţi mâna pe un tânăr talent pregătit să lucreze în comunicare. Citeşte tot articolul

IN Muzici

Văzute din primul rând, mai toate concertele sunt mişto. Am învăţat asta de la un prieten care nici nu concepe un alt tip de experienţă live. Aseară am văzut The Cranberries pentru prima oară live şi, deşi nu sunt un mare fan, mi-a plăcut concertul. Am înţeles că în spate s-a auzit mai prost, în faţa scenei a fost ok. N-a fost cea mai bună sonorizare din toate timpurile, dar nici cea mai proastă.

Mă aşteptam la mult mai multă energie din partea trupei, Dolores a părut puţin deconectată. Un show corect executat, cu piese mai noi şi mai vechi, cu hituri, început cu Just my imagination şi încheiat cu un bis destul de scurt (vreo 2 piese). În primele rânduri era şi o copilă care acum 2 ani a primit de la Dolores colierul de la gât, doar că de data asta solista n-a mai remarcat-o pe puştoaică.

Ah, şi nu mi-a plăcut că scena era foarte departe de gard, la vreo 3 metri. Cred că şi asta a făcut ca formaţia să interacţioneze aşa puţin cu publicul din primele rânduri. Pentru fani sunt convins că a fost o experienţă memorabilă, pentru ceilalţi a fost un concert ok.

IN Casual stuff

În funcţie de cum priveşti, clădirea asta de prin centrul Bucureştiului fie are faţada renovată, fie nu.

Îmi place să cred că urmează să fie făcută şi partea laterală, deşi probabil că nu e considerată faţadă, şi atunci proprietarii nu sunt obligaţi să o restaureze. Sau poate că s-au terminat banii, ceea ce ar fi la fel de trist.

*( PARAMÉNT, paramente, s. n. Partea exterioară finită a unei construcții, a unui element de construcție etc.;

IN Contraste

Situaţie:

Undeva în centrul oraşului, aproape de ora prânzului, un ţigan între două vârste iese dintr-o curte cu o sticlă de bere pe jumătate goală şi pleacă alene spre colţul străzii. Poartă bermude albe şi o cămaşă la fel de albă cu mâneci scurte şi gulerul ridicat. Se opreşte la colţ, pune berea la umbră şi traversează spre curtea unui vecin.

În urma lui trec un bărbat şi o femeie, mai degrabă scunzi decât înalţi, cu multe pungi în mâini, cu şepci şi pantaloni scurţi. Deşi sunt îmbrăcaţi modest, nu par a fi oameni ai străzii. Aduc puţin cu oamenii pe care îi vezi în campinguri la mare şi ai zice că vin de la cumpărături. Unul din ei vede sticla de bere pusă la umbră pe treptele unui restaurant închis, o ia şi după o scurtă analiză începe să bea. Cei doi continuă drumul pasând sticla de la unul la celălalt. Citeşte tot articolul

IN Ermetice

E atât de vacanţă, încât până şi cofetăriile au intrat în concediu de odihnă.

Asta înseamnă că toţi nepoţii sunt plecaţi la mare şi toate fetele drăguţe pe care le-ai scoate la o prăjitură sunt în Centrul Vechi, la terasă.

Meniu