film

IN Casual stuff

Când vă mai trece prin cap că ce-a făcut Pepsi cu mash-ul de pe Ciclop e PR stunt, gândiţi-vă la suma asta: 10 mii de euro. Cam atât costă producţia unui mash de dimensiunile alea. Am întrebat în piaţă şi am obţinut cam 7000 de euro cel mai mic preţ, dar estimat ochiometric, după poză. Estimarea de 10 mii e de la o agenţie care a mai avut un mash acolo.

Nu, nimeni nu e tâmpit să arunce cu banii pentru un PR stunt. Mai ales în contextul în care mesajul iniţial a stârnit nişte reacţii nasoale. Dar asta e, greşeşti, înveţi, plăteşti. Mare lucru că brand managerul a aprobat o astfel de schimbare.

Trebuie să fi fost o discuţie destul de grea când s-a cerut suplimentarea de buget. Ştiţi, un copywriter a zis că filmul e doar un moment ce trebuie ignorat, dar am pus mesajul fix lângă cinematograful Scala şi s-a cam revoltat comunitatea de film din România, aşa că ne trebuie şi nouă 10.000 de euro să îndreptăm lucrurile.

Dincolo de asta, nu e nicio victorie a Facebook-ului, nu e vorba de cedarea în urma presiunii oamenilor de pe net, e doar asumare. Aşa arată un brand care nu merge pe burtă când i se spune că a dat-o în bară.

A photo posted by Cristian Lupsa (@cristianlupsa) on

Cam cum stăm

question_answer0
IN Casual stuff

Scena asta mi se pare că e foarte potrivită, similară cu situaţia actuală. Băieţii deştepţi au înţeles că aşa nu se mai poate, deci încearcă să negocieze un fel de armistiţiu. Ni-l dau pe Ponta, schimbă Guvernul şi viaţa merge înainte. Doar că Strada ar vrea, dacă tot suntem aici, să nu mai fie nici corupţie, nici hoţie, nici sifonări de bani publici.

Singura problemă e că băieţii ăştia şmecheri nu vor accepta niciodată astfel de termeni, că doar nu ştiu să facă nimic şi oricum nu i-ar angaja nimeni nici dacă ar şti.

IN Casual stuff

În 2008 l-am avut tutore la Şcoala ADC*RO pe Andrei Cohn. Am mers de câteva ori în agenţie pentru lungi sesiuni de feedback pe briefurile rezolvate, timp în care am aflat ce aspiraţii mai are un om care a bifat deja o mulţime de lucruri în publicitate.

Andrei Cohn visa la momentul respectiv să facă regie de film, cochetase deja cu regia unor spoturi şi îşi dorea să treacă la nivelul următor. Citeşte tot articolul

IN Filme

afis_usturoi

Am fost în seara asta la premiera bucureşteană a filmului Usturoi, jos pălăria în faţa Revistei BIZ pentru că au pus umărul la organizarea evenimentului.

O să fac abstracţie de condiţiile pe care le-au avut, de bugete, de faptul că s-a jucat parţial cu oameni neprofesionişti şi o să compar direct cu ce e acum în cinematografe: Usturoi este mult peste unele filme de Hollywood. Mult peste.

În primul rând are o coloană sonoră absolut bestială. În al doilea rând este un proiect care spune o poveste despre ambiţie şi pasiune. A celor care au tras unii de alţii ca să facă un film.

Pe urmă ar mai fi naturaleţea incredibilă pe care o au majoritatea personajelor. Şi povestea extrem de frumoasă. Şi în multe momente o imagine impecabilă. Şi glumele (câteva, nu multe) cu şi despre bloggeri care nu ştiu dacă vor fi înţelese de publicul larg dar care au fost gustate de sală în seara asta.

Am plecat zâmbind de la Sun Plaza, după ce s-a terminat l-aş mai fi văzut o dată.

Gropare, fă bine şi du-ţi filmul în cinematografe, pentru că merită. Şi blogosfera sigur te va ajuta să aduci lumea în săli. Eu ştiu că oricum vreau să-l mai văd şi mi-ar fi plăcut să plătesc bilet şi în seara asta.

Poze aicişea.

PS: Vrem OSTul!

IN Filme

cttm_poster_mic

Acum câteva săptămâni am avut ocazia să văd varianta finală a Closer to the moon, cel mai recent film al lui Nae Caranfil, produs de Mandragora Movies. E povestea celui mai mare jaf din istoria României, cel din 1959, când nişte evrei au atacat o furgonetă a Băncii Naţionale.

Super cunoscut jaful, s-au făcut documentare pe tema asta, chiar şi comuniştii au făcut un film de propagandă folosindu-se chiar de cei care au comis jaful. Nae Caranfil încearcă să spună povestea altfel, să răspundă la întrebarea „de ce au făcut-o?”. Toţi cei care au participat la jaf erau foşti membri ai partidului comunist, făcuseră parte din mişcarea de rezistenţă, au ocupat poziţii fruntaşe prin conducerea PCR. Doar că erau evrei, aşa că au fost îndepărtaţi.

Foarte mişto filmul, Mark Strong şi Vera Farmiga fac nişte roluri bune, atmosfera creată chiar te duce cu gândul la perioada aia. E un film de Hollywood filmat în România cu o echipă în mare parte românească şi cu câţiva actori importanţi din SUA.

Am avut plăcerea să lucrăm la site-ul oficial al filmului în ultimele săptămâni, e online de vineri. Îmi place mult cum a ieşit, găsiţi acolo o serie de informaţii despre echipă, distribuţie, şi oraşele în care va rula filmul.

Closer to the moon e de vinerea asta în cinematografele din toată ţara, merită să mergeţi să-l vedeţi.

Poziţii

question_answer1 comentariu
IN Casual stuff

Poziţia actorului

Probele sunt obligatorii. Dacă le iei nu înseamnă că eşti genial, dacă nu le iei nu înseamnă că eşti un actor prost.

Luminiţa Gheorghiu la vizionarea de presă „Poziţia Copilului”

Poziţia câştigătorului

M-am bucurat aseară să particip la una dintre proiecţiile speciale pregătite pentru „Poziţia Copilului”, filmul care a luat Ursul de Aur la Berlin anul acesta. O parte din distribuţie a fost prezentă pentru o sesiune de Q&A la final, sesiune în cadrul căreia s-au pus tot felul de întrebări banale. Şi ascultând echipa în timp ce vorbea despre timpul scurt de filmare, scrierea scenariului şi toată munca ce a precedat acest succes, mi-am dat seama că pentru fiecare film se munceşte la fel de mult. Şi banii sunt la fel de puţini în toate cazurile, iar multe dintre aceste filme se dovedesc a fi bune. Însă nu toate câştigă premii.

Practic, şansa filmului românesc de calitate e să câştige premii în străinătate pentru a atrage atenţia în ţară. Iar asta mi se pare nedrept.

IN Casual stuff

Pentru că precedentul demers s-a încheiat cu succes, acelaşi prieten m-a rugat să dau şfară-n ţară în căutarea DVDului de mai sus (sau a înregistrării HD).

Deci dacă ştiţi pe cineva care are DVDul Milionari de Weekend sau măcar o întregistrare HD (am înţeles că s-a dat pe TVR Hunedoara) vă rog să-mi daţi de ştire. Înregistrarea se vrea a fi copiată, iar pentru DVD colecţionarul e dispus să plătească.

IN De soi

Foto: Arhiva personală Bimus

Pe Valentin-Narcis Sturzu (aka Bimus) îl ştiu de vreo 3 ani, când încă nu colabora cu Monden.info (devenit apoi Urban.ro). Pe atunci se filma şi posta pe videologul lui tot felul de întâmplări. După vreo 2 ani a ajuns să colaboreze cu o serie de artişti români alături de echipa CevaDeVis. Tot el s-a ocupat de montajul clipului „Taxi – Cele două cuvinte (varianta bloggerilor)”.

A început anul prin Dubai, a continuat în Mexic şi Sri Lanka,  iar acum câteva săptămâni s-a întors de la New York. Un drum lung făcut de tipul care se filma pe treptele de la Muzeul de Istorie acum aproape 3 ani. Citeşte tot articolul

Meniu