În următoarele 7 zile voi fi detaşat la Sibiu. În sensul că voi fi foarte detaşat de tot ce se întâmplă în jur şi voi fi la Sibiu, la FITS. Programul pe care îl urmăresc e simplu: 10:00 – 15:00 muncă şi scris pe blog, 15:00 – 16:00 Live cu Oltea Zambori, Ruxandra Predescu şi câţiva invitaţi pe care îi vom anunţa pe parcursul zilelor, apoi teatru cât cuprinde. Momentan am ajuns la programul de mai jos, nu ştiu exact cât se va mai extinde. Citeşte tot articolul
Încă 2 luni şi ceva până la FITS, mai exact 66 de zile şi încă câteva ore până începe, dar cine mai numără? 😀 A 23-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu se desfăşoară între 10 şi 19 iunie. Ca în fiecare an, din 2012 încoace, o să fiu prin Sibiu cel puţin 4-5 zile pe perioada festivalului. Cândva, când o să ies la pensie, sper să pot sta şi 10 zile întregi fără să se supere nimeni. Adică undeva de pe la ediţia 60 încolo.
Ieri s-a anunţat programul parţial, aşa cum se întâmplă în fiecare an, şi s-au pus în vânzare biletele aici. Pe lângă aceste spectacole se vor mai adăuga unele ce vor fi confirmate pe parcurs, dar e bine să cumpăraţi de acum bilete la ce vreţi să mergeţi şi să luaţi cazare din timp. Weekendurile de festival înseamnă hoteluri ocupate în procent de 100%. Citeşte tot articolul
În weekend am dat o fugă până la Sibiu pentru o porţie nouă de Faust cu nişte prieteni care nu apucaseră să vadă spectacolul. Puhoi de lume la cele două reprezentaţii, majoritatea veniţi din alte oraşe. Dintr-un foc vreo 700 de turişti veniţi pentru cele două reprezentaţii de vineri şi sâmbătă. Toţi şi-au luat cel puţin o noapte de cazare, s-au plimbat prin centru, au pus poze pe Instagram, au mâncat pe la terase.
În Piaţa Huet era o scenă a unui festival de dans latino, era plin de oameni cu ecusoane, cei mai mulţi din ei străini. În Piaţa Mică sâmbătă seară a fost ceva festival de modă, Feeric parcă se cheamă. În Piaţa Mare era o altă scenă ce urma să fie demontată, probabil de la un alt eveniment. Iar duminică era închisă una din străzile principale pentru ceva campionat de enduro pe motocicletă. Toate aduceau turişti, toate făceau bani pentru oraş şi toate au pornit în ultimii 6-7 ani, după ce oraşul a fost Capitală Culturală Europeană. Citeşte tot articolul
Am reuşit să ajung şi anul ăsta câteva zile la FITS, chiar dacă nu s-au aliniat planetele pentru weekend. Din programul pe care mi-l făcusem iniţial, n-am mai prins bilete la Lecţia, aşa că mi-am mutat atenţia pe West Side Story şi Fabulele urbane ale lui Afrim. Dar la Sibiu nu ajungi niciodată doar la spectacolele pe care ţi le-ai programat, mereu te întâlneşti cu oameni care îţi recomandă tot felul de moduri în care îţi poţi umple timpul. Aşa am ajuns la „Mai presus de Fado„, un concert extrem de liniştitor, susţinut de nişte artişti iberici, genul de muzică ce îţi permite să admiri Biserica Romano-Catolică din piaţa Mare într-o atmosferă deosebită.
A urmat „Imagine all the people„, pus în scenă de Gigi Căciuleanu la Opera Naţională din Iaşi. Singura legătură cu Beatles este dată de titlu, care de fapt nici el n-are nicio legătură cu englezii. Iar pentru un necunoscător într-ale dansului e destul de greu de digerat un spectacol ca ăsta. Sigur, anumite porţiuni sunt foarte bune, spectaculoase, dar altele m-au lăsat cu un mare semn de întrebare. Ghinionul meu să nimeresc în timpul săptămânii la festival, atunci când sunt mai multe chestii „pentru cunoscători”, dacă mergeam în weekend sigur dansam şi cântam cu tot felul de trupe aduse pentru tot poporul 🙂 Citeşte tot articolul
Mai sunt două luni până la a XXII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu. Ca de fiecare dată în ultimii ani, o să ajung câteva zile #pentruteatru. Mi-a intrat în suflet festivalul ăsta acum ceva timp şi am reuşit să îmi aranjez programul în fiecare an astfel încât să văd 2-3 zile Sibiul în sărbătoare.
O să ratez prima jumătate a festivalului din motive de excursie cu balonul, însă sper să ajung la Sibiu pe 18 şi să stau până la final. Gaşca deja e făcută, în fiecare an se lipesc tot mai mulţi oameni şi asta nu poate decât să mă bucure 🙂
Azi s-a anunţat şi programul parţial, sunt puse în vânzare biletele pentru spectacolele anunţate. Le găsiţi pe toate aici. Citeşte tot articolul
Şi a fost FITS 2014, cea mai bună decizie pe care am luat-o în prima jumătate a anului în materie de călătorii. Are festivalul ăsta o magie aparte care mă seduce în fiecare an. De data asta mă bucur că am fost în tihnă şi am biftat tot ce-mi doream, inclusiv vizite prin împrejurimile Sibiului.
Am fost acolo #pentruteatru şi am reuşit să văd, pe lângă cele 3 piese la care aveam deja bilete, spectacolele de dans ale brazilienilor de la Cisne Negro Dance Company. Mişto, plini de energie puştii, chiar dacă mai au de crescut. Citeşte tot articolul
Săptămâna trecută s-a publicat programul parţial al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu şi s-au pus în vânzare biletele pe Eventim.ro. Anul acesta festivalul are loc între 6 şi 15 iunie.
Din păcate, văd că nu prea s-a comunicat online chestia asta, exceptând pagina oficială de Facebook. Şi e păcat, că sunt oameni care n-au fost pe fază, iar biletele deja se dau ca pâinea caldă. Când s-o începe promovarea mai intensă probabil că multe dintre spectacolele foarte mişto vor fi sold out.
Găsiţi programul detaliat aici. Mare atenţie! Nu este programul 100% final, din câte ştiu se mai adaugă pe parcurs anumite spectacole, uneori e posibil să se şi anuleze spectacole în caz de forţă majoră. Mai e o lună şi jumătate până la debutul festivalului. Însă, în mare, cam ăsta este programul. Citeşte tot articolul
Sibiul e singurul loc din lumea asta unde mă simt ca acasă. Nu ştiu dacă m-aş putea muta de tot acolo, dar sigur ar putea fi o foarte frumoasă casă de vacanţă pentru toate vacanţele mele de acum până la adânci bătrâneţi. Anul trecut am descoperit şi festivalul de teatru, evenimentul pentru care atâţia oameni călătoresc sute de kilometri. Ruxa a reuşit să-mi ofere anul trecut experienţa completă, la pachet cu Faustul lui Purcărete, aşa că mi-am propus încă de atunci să ajung an de an la FITS.
Am reuşit anul ăsta să mă ţin de promisiune alături de o gaşcă foarte mişto. Ne-am dus şi la Faust, ne-am plimbat şi pe la spectacolele de stradă, ne-am şi lipit unii de alţii sub umbrele. Şi am revăzut oameni zâmbitori, aşa cum se întâmplă mereu când ajung acolo. Citeşte tot articolul
Foto: Sebastian Marcovici
Cu un zâmbet larg pe faţă.
Conduceam spre Bucureşti şi mă gândeam la efortul depus de atâţia oameni ca să iasă lucrurile cum trebuie. La cei 300 de voluntari care au muncit zi şi noapte, la cei 140 de actori din distribuţia spectaculosului Faust al lui Purcărete, la sutele de artişti alături de care luam micul dejun la hotel, la cei care au cântat sau au jucat în ploaia rece de la Sibiu. Sau la muzicienii care repetau zilnic, în surdină, în camerele de hotel (şi datorită cărora rămâneam minute în şir pe hol, ascultând pe furiş). Citeşte tot articolul
Am început ediţia din acest an a Festivalului de Teatru de la Sibiu în Întuneric. Faust-ul lui Purcărete, atât de aclamat în lumea întreagă, călătoria în Infern, Ofelia Popii în rolul lui Mefisto.
Am încheiat prezenţa mea la Sibiu cu Visul unei nopţi de Shakespeare şi replica din titlu. Teatrul luptă cu spaimele iscate de întuneric. A mai luptat şi cu ploaia în acest an şi a învins. A luptat cu problemele cotidiene, cu bugetele, cu schimbările de guvern, cu jocurile de culise.
Cultura a făcut diferenţa, aşa cum susţinea Constantin Chiriac, directorul festivalului. Între un oraş plouat dar viu şi unul mohorât. Mi s-a părut atât de potrivită replica aceasta încât nici n-am reuşit să mai fiu atent la ultimul spectacol pe care l-am văzut – recitalul de poezie şi muzică susţinut de Victor Rebengiuc şi Grigore Leşe. Pentru mine festivalul se terminase şi mă grăbeam să mă întorc acasă pentru a începe numărătoarea inversă până la ediţia următoare. Mai e puţin. Sau aşa îmi place să cred.
