10 ani mai târziu, am închis un credit, am schimbat mașina, am făcut casa funcțională off-grid, am început să producem mâncare și să mergem în concedii cât de cât! Ce-a fost greu a trecut, copii-s mari. Vor veni vremuri tot mai bune daca nu iese iar PSD la alegeri.

Alex Haivas într-un comentariu aici

Radu are un articol interesant despre cum a trecut prin criza financiară, articol la care au început diverşi oameni să povestească ce făceau acum 10 ani. Mi-a atras atenţia comentariul de mai sus (mă rog, l-am copiat parţial), în care Alex Haivas explică cum a fost să se mute la casă în vârf de criză şi ce-a reuşit de atunci. Mare atenţie, au terminat casa, au închis un credit, au schimbat maşina, dar în acelaşi timp au tăiat alte costuri gen concedii.

Asta apropo de modul greşit în care privim lucrurile, mai ales când vine vorba de alţii. Parcă ne-am dori şi noi o casă la curte, parcă ne-ar plăcea o maşină nouă, o mică grădină etc. Însă nu luăm în calcul alegerile pe care au fost nevoiţi să le facă cei care au deja aşa ceva. Vreau casă la curte sau vreau 3 city-break-uri şi un concediu în Grecia în fiecare an? Vreau un BWM nou sau vreau să muncesc mai puţin şi să n-am niciun fel de rate?

Exceptând cazul în care aveţi părinţi bogaţi, contracte cu statul sau ştiţi programare bine de tot, nu prea aveţi cum să luaţi de toate la o vârstă rezonabilă. Ştiu directori de marketing din multinaţionale (oameni cu salarii bune, deci) care s-au mutat la curte abia după 40 de ani, că până atunci au preferat să dea banii pe altceva, să-şi trăiască viaţa, să investească în copii etc. La fel cum ştiu şi oameni care s-au băgat la rate multe de tineri şi trăiesc cu pâine şi parizer gândindu-se că peste 15-20 de ani vor fi scăpat de stres şi îşi vor putea face orice concedii visează.

Le putem spune alegeri, le putem spune compromisuri, important e să fim împăcaţi cu deciziile pe care le luăm şi să nu trăim cu impresia că ăilalţi fac o treabă mai bună decât noi. Pur şi simplu fac altă treabă.