in Filme

HBO difuzează o mini-serie excelentă legată de accidentul nuclear de la Cernobîl. Pe parcursul a 5 episoade de aproximativ o oră încearcă să reconstituie tot ce s-a întâmplat după explozie, care au fost cauzele, unde s-a greşit etc.

Costumele şi decorurile sunt foarte mişto, am văzut chiar şi un radio identic cu cel la care ascultam teatru radiofonic în bucătăria părinţilor mei la începutul anilor ’90. Atmosfera, locurile de filmare, totul e extrem de veridic. Am trecut destul de uşor peste faptul că e totul în engleză, probabil că în rusă ar fi fost mai greu de digerat, plus că le-ar fi micşorat baza de selecţie pentru actori. Din ce-am înţeles, au selectat din întreaga Europă, ceea ce e mult mai ofertant, chiar dacă ruşii au actori buni.

Ce mă intrigă pe mine este fascinaţia oamenilor care vor să meargă acolo, să vadă cu ochii lor cum arată locurile respective, deşi e clar că încă e un nivel ridicat de radiaţii. Am înţeles că inclusiv regizorul acestei mini-serii docu-drama, Johan Renck, s-a dus la faţa locului, a intrat prin diverse camere de comandă, etc. Cu siguranţă s-a explus riscurilor.

Un alt exemplu ar fi al celor doi vloggeri care au călătorit şi în Coreea de Nord (am pus clipul aici şi a avut păreri împărţite). De ce ai vrea să mergi acolo? Ce poţi descoperi în plus faţă de toate fotografiile pe care le-au făcut alţi oameni deja? De unde atracţia asta?

Eu, unul, mă mulţumesc cu acest serial şi cu podcasturile apărute, altă idee foarte mişto a celor de la HBO. Oare dacă vor prinde bine podcasturile astea vom avea parte de acest tip de content în jurul serialelor şi pentru alte producţii HBO? Mi-ar fi plăcut să ascult o oră de conversaţii despre ultimele episoade din Game of Thrones sau din True Detective, de exemplu.

10 comentarii. Leave new

  • Am fost acum 3 ani acolo, atat in Pripyat cat si la Cernobil la 2 metri de reactorul 4, din aceiasi fascinatie pentru locuri si evenimente istorice, fie ele si catastrofe. Am mâncat la cantina muncitorilor ce lucrsu la sarcofagul e acum deja acopera reactorul, pe atunci inca era inca mutat peste el. Voiam sa zic ca, acolo in poarta reactorului, nivelul de radiație e destul de ridicata, de vrro 10 ori, in aer fata de aerul din Pripyat si clădirile de acolo. Doar unele haine si utilaje teleghidate ce au intrat in contact direct cu radiatiile in timpul operatiunilor mai dadeau valori asemanatoare acum. Altfel, in „zona 1” de risc poti sta lejer cateva saptamani – muncitorii făceau schimb la 2 săptămâni. Nu e un loc frumos fsr e impresionant de-a dreptul ce efect are natura asupraunui oras părăsit!

    Răspunde
  • Pe principiul asta, de ce mai mergi la mare, la munte?!?! Poti sa stai sa te uiti la poze sau la vloguri. Ba chiar sa asculti marea in Podcast:D.

    Răspunde
  • Daca gandesti asa, in zilele noastre vezi fotografii si clipuri din orice colt al lumii. Nu mai e nevoie sa mergi in excusrii sau vacante. Dar o faci, totusi.

    Răspunde
  • @Cozmin – efectele radiatiei asupra corpului uman in doze mai mici decat cele care te omoara in 5-10 zile sunt inca necunoscute. multi din copiii evacuati din Pripyat au ajuns adulti sanatosi, dar au copii bolnavi. nu vad nici un sens sa te expui la ceva nociv doar pentru a vizita niste zone care oricum au fost praduite de mii de hoti si nu mai are nici o treaba cu ce era in momentul evacuarii.

    @Kopa_Kopan – cred ca putem face o separare clara intre vizitatul Romei si vizitatul Pripyatului. stiu ca erai ironic in comentariu, dar unul dintre motivele din care nu-mi place sa urc pe munte e ca nu-mi ofera nici o satisfactie faptul ca am ajuns in varf si vad marea priveliste – pe care o vad bine-mersi si in poze.

    Răspunde
  • Cozmin Vasile
    mai 24, 2019 1:09 pm

    @Alex, pentru 8-9 ore acolo, fara a atinge obiecte de orice fel sau sol (ba chiar am aruncat incalzamintea folosita) nu stiu cat de nociv ar fi pentru viitorii copii, dar aerul era mult mai slab radiat decat orice altceva din jur.

    De exemplu, pe un zbor de linie, un om primeste cam 0.003 mSv pe ora. Pe solul din jurul gradinitiei din Pripyat aparatul indica 70mSv mS/H In scoala erau obiecte cu 100-105m S/H.

    Dar, in curtea centralei, langa reactorul 4, nivelul era la 3.4mS/H.

    Cladirile intr-adevar sunt devastate si locurile fotogenice mi se par cam plantate acum. Dar ce e deosebit si interesant e ca vegetatia a inflorit, e o padure imensa tot orasul, asa cum mai vezi in I Am Legend, cu Will Smith, doar ca mult mai luxurianta. Pomi bogati in fructe, sosele intepate de copaci inalti si in general e ca o rezervatie foarte densa, cu iepuri, caprioare, etc.

    https://photos.app.goo.gl/kYpmmMzMF3gP9oN4A

    Răspunde
  • @Cozmin – mersi de foto, e intr-adevar misto daca privesti din punctul asta de vedere (I Am Legend), adica un fel de estetica dezastrului, ca sa zic asa.

    sunt constient ca ne afecteaza telefoanele mobile, antenele de pe blocuri, aparatele cu microunde etc. rational vorbind, de astea nu prea (mai) avem cum sa ne lipsim, dar un drum in Pripyat poate fi evitat cu succes 🙂

    ai fost si in Slavutych, unde i-au mutat pe majoritatea locuitorilor din Pripyat? sau la mormantul pompierilor?

    Răspunde
  • La Slavutych nu, iar legat de pompieri am ajuns doar la monumentul inchinat lor, cel de la intrare in Cernobil. Se numeste Monument Of Those Who Saved The World.

    In curtea reactoarelor am intrat in constructiile ramase ale reactoarelor 5 si 6, in rturnul de racire, etc. Am luat masa cu muncitorii ( o masa foarte saracacioasa, supa de sfecla rosie si piure) si nu aveai optiuni.

    Am ajuns si la Duga, un complex de 2 radare din vremurile URSS, foarte impunatoare si pe care am si urcat.

    Mai exista si un cimitir al utilajelor.masinilor/elicopterelor folosite, mai mare decat cele expuse publicului la intrare dar nu e permis fiind o zona foarte radiata. Cert e ca, in ziua in care am fost, eram doar noi si cativa militari la intrarea in Pripyat unde e o bariera, altfel esti liber sa umbli pe-acolo ca acasa. Doar o faci pe barba ta :)) (not necessarly funny though)

    Răspunde
  • Alexandru, iti dai seama in ce lume trăim daca tu ridici un semn de intrebare legat de pericolul la care te expui singur ducandu-te de buna-voie într-un asemena loc, iar aici oamenii iti raspund ca ,,în condițiile astea nu mai mergem la mare si la munte,,!! Ăsta au inteles ei! Doamne, ce se va întâmpla oare in conditiile astea duminică la vot? Dumnezeu cu mila!!

    Răspunde
  • @Cozmin – mersi frumos de info. radarele de la Duga le-am vazut si eu pe Youtube, sunt intr-adevar impunatoare si imi dau seama ca e cu totul altceva cand le vezi in realitate (facand o paralela intre pozele cu Turnul Eiffel si experienta pe care am avut-o pe viu). si chestii aparent mai mici ca importanta, precum luat masa cu oamenii aia mi se par experiente misto si pe care le-as aprecia in 99% din locurile de pe glob, mai putin in cele cu razboaie sau altfel de pericole, precum radiatiile.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Meniu