Tocmai s-a încheiat dezbaterea organizată de EuropaFM cu 3 candidaţi la alegerile prezidenţiale. Dan Barna, Kelemen Hunor, Teodor Paleologu. Ceilalţi care au fost invitaţi (Mircea Diaconu, Viorica Dăncilă şi Klaus Iohannis) nu au vrut să participe. 

Cred că cel mai mult a avut de câştigat EuropaFM din toată această dezbatere, s-au poziţionat şi mai bine drept un mediator echidistant, cam rolul pe care 20 de ani+ l-a avut PROTV. Însă în Pache Protopopescu sunt mai importante de câţiva ani excelurile cu P&L pe trimestru, aşa că era nevoie să ocupe cineva acel loc liber.

O altă surpriză plăcută a fost Kelemen Hunor, care a fost extrem de coerent şi şi-a asumat anumite poziţii curajoase (cu cei 6% din PIB pentru Educaţie, de pildă). Mă rog, nu că ar conta foarte mult, nu că ar avea vreo şansă, reprezentantul UDMR măcar şi-a jucat rolul foarte frumos în această dezbatere-scenetă, în care Moise Guran tot încerca să sugereze că se întâmplă ceva foarte important acolo.

Însă nu se întâmpla nimic important, era doar o dezbatere în care jumătate dintre candidaţii invitaţi nici măcar nu s-au sinchisit să apară, la capătul unei campanii simulate cu totul. 

Mi s-a părut că s-a mers cu motoarele turate foarte puţin, cât să pară că avem o campanie electorală. Nişte bannere, câteva pliante, mici atacuri şi cascatorii de PR.

Singurul care mi s-a părut chiar decent în comunicare a fost Mircea Diaconu. Atât vizual, cât şi pe video a stat bine de tot. M-am uitat la nişte clipuri delicioase cu el la frizerie, cu el într-o curte banală, cu o cămaşă ce amintea de flanele lui Iliescu şi Petre Roman, foarte frumos jocul actoricesc.

Problema acestei campanii şi, în acelaşi timp, motivul pentru care Iohannis şi-a permis să dea cu flit invitaţiei la dezbatere, e că USR-ului i-a dispărut “obiectul muncii”. Nu mai există un duşman împotriva căruia să luptăm, astfel că nu prea ştim exact ce avem de făcut. Şi asta validează şi ideea că până acum USR a primit multe procente pe vot negativ (votăm cu ei ca să nu iasă PSD).

Acum e o situaţie complicată, că ăla de la conducere nu poate fi demonizat. Nu e un Dragnea sau un Ponta împotriva căruia să mobilizezi lumea. Dăncilă nu cred că va lua mai mult de 15%, oricum partidul n-o mai susţine şi nici electoratul din România nu prea are încredere în femei. 

Iohannis probabil că va câştiga indiferent de cine intră în turul 2. Dacă intră Dăncilă printr-o mare mobilizare a PSD, o să iasă lumea cu votul negativ. Dacă intră Barna, n-o să-şi mai sune nimeni bunicii de la ţară să le spună să voteze cu unul sau cu celălalt. Pentru că ceea ce gândeşte toată lumea şi nu spune nimeni este că varianta în care trebuie să alegem între Iohannis şi Barna implică un vot pozitiv, şi nu suntem obişnuiţi cu asta. Să alegi între unul care n-a făcut mare lucru şi altul care nu ştii dacă o să facă mare lucru.

Realitatea e că Barna nu ne-a fermecat cu nimic, aşa cum au făcut-o Băsescu sau Constantinescu (pe Iohannis nu-l pun la socoteală, că el a fost ales pe vot negativ împotriva lui Ponta). E un om care s-ar putea să fie potrivit ca preşedinte, la fel cum s-ar putea să aibă un impact similar cu cel al lui Iohannis.  Şi fix incertitudinea asta mi se pare că îl va scoate din joc în turul 2. Că pe Iohannis îl ştii deja, vacanţe, vorbit lent, privit cu atenţie şi îngrijorare, încă o şansă PSD-ului şi restul de chestii pe care le-a repetat 5 ani. Poate să facă asta liniştit încă 5.

Dar până atunci hai să-l vedem pe Barna în turul 2, poate se mai schimbă lucrurile în următoarele 2 săptămâni.