Anul trecut am dat o fugă până în Germania după o mașină, ocazie cu care m-am plimbat puțin printr-un orășel de lângă Frankfurt. Și cum hoinăream fără vreun scop anume pe-acolo dau de o lucrare la niște țevi. Ce să-i faci, se mai sparg țevile peste tot pe lumea asta, or avea și ăia Nicușordanii lor.
Atunci mi-au picat ochii pe secțiunea transversală a șoselei, cu stratul de pământ, apoi cu un strat de pământ și pietriș, apoi un alt strat gros de pietriș, apoi 15-20 de centimetri de asfalt. Ba chiar în unele porțiuni erau vreo 30 de centimetri, pe măsură ce te apropiai de semafor. Un semafor la care probabil că staționează și mașini mai mari, așa că s-a făcut o întăritură acolo, cu vreo 10 centimetri extra de asfalt, să fie, să țină, să nu se afunde camionul de 5 tone în asfalt, cum se întâmplă la orice intersecție din București.
Ăsta e secretul străzilor și autostrăzilor de multe ori impecabile de la nemți. Faptul că ei nu pun un strat de 2 centimetri de asfalt, ca să se apuce din nou de treabă anul viitor. Cel puțin o jumătate de metru de straturi succesive din diferite materiale, care susțin orice încărcătură prevăzută în caietul de sarcini.
Dar nici n-am văzut TIRuri pe acolo, prin acel orășel. Nu, TIRurile ajung la depozitul logistic de pe autostradă, descarcă, apoi mărfurile sunt aduse cu camioane de 3.5 tone în oraș, dimineața, să nu deranjeze traficul în timpul zilei.
Sigur, asta era în oraș, însă pentru autostrăzi am văzut că procedează altfel: nu pun doar un strat nou de asfalt, ci pur și simplu rad cu totul un sens, până la pământ, și îl construiesc din nou. Strat de pământ cu pietriș, pietriș mai dur, nisip, apoi asfalt. Am văzut că făceau asta pe zeci de kilometri concomitent, timp în care celălalt sens de mers era împărțit în două și ne chinuiam pe câte o bandă.
În România este deja anecdotică povestea primarului care a primit aprobare să asfalteze 2 kilometri dintr-o comună și a asfaltat 4, cu același material. Sătenii fericiți, primarul fericit, firma și mai fericită că anul viitor trebuie să facă iar.
11 comentarii. Leave new
”Au Nicusodanii lor”
Lasa ca la alegerile viitoare o votezi pe duamna Firea si o sa vezi cum dispar toate gropile din Bucuresti. Si face si 1 leu gigacaloria. Hai ca nu mai e mult
L-am votat pe ND, n-o s-o votez în veci pe Firea, dar asta nu înseamnă că Nicușor nu e un primar slab. Ăsta e un whataboutism și atât.
Ce-ar fi mers în articol și o poză cu o secțiune transversală de la un drum de-al nostru…
Am gasit aici ceva 🙂
https://inquamphotos.com/photos/bucuresti-ilustratie-radet-termoficare-1-octombrie-2019-122162
https://inquamphotos.com/photos/bucuresti-ilustratie-radet-termoficare-1-octombrie-2019-122160
https://inquamphotos.com/photos/bucuresti-ilustratie-radet-termoficare-1-octombrie-2019-122006
Heh. Deci asfaltul e cam dublu la nemţi. Apoi pare să vină nişte ciment, pietriş zero.
Pariez ca nemtii nici nu toarna asfalt pe ploaie sau chiar ninsoare….
P. S. M-ai „distrus” cu articolul de ieri, tocmai ma pregateam sa iti fac o oferta „de nerefuzat”: articole scrise de mine la doar 5 lei bucata! 🙂
Serios vorbind, felicitari pentru munca depusa si sper sa mai citesc articole utile pe blogul tau mult timp de acum inainte.
Nu vreau sa ne scape din cele doua poze din articol vs cele identificate de Ciprian:
-delimitarea zonei cu marcaje rutiere. Era 9 dimineata, intreg „santierul” desi nu avea muncitori prezenti, il vedeai de la o posta
-desi este <1m sapat, malurile sunt asigurate
-asfaltul este taiat la dunga. Nu picamer, nu cum il taie capul pe Costica
-teava aia galbena are doua mufe de distributie. Nu taiem teava, punem tripla, vedem ce-am facut apoi. Nu. Facem pe frumos, cu sistem prin care nici nu intrerupem distributia de apa, nici nu zapacim ce-am facut inainte. https://www.youtube.com/watch?v=sTFYw4pSDbY
Sa stii ca nici la noi nu se opreste apa sa se alimenteze un nou consumator, se face aproximativ la fel ca in video-ul tau, se monteaza o piesa peste, apoi se inteapa conducta principala.
Si ce zic eu e intr-o comuna din judetul Constanta, nu intr-un oras mare.
Mișto asta. Deci la noi țevile sunt sparte de Nicușor Dan. Doamne, unde s-a ajuns!
N-ai haz.
Nu cred că ai aflat vreun secret. La noi drumurile se fac cam așa: 30-40 cm de piatră spartă, 20-30 cm de balast compactat (pietriș, în limbaj popular) și apoi strat de uzură din asfalt/beton asfaltic cam 12 cm. O fundație de 50-60 cm de piatră spartă și balast sunt mult mai solide decât ce ai văzut tu acolo, diferența e că în Germania se acordă mai multă atenție lucrărilor (și mai mulți bani) și că nu ai trafic greu peste tot. Peticelile și lucrările locale de infrastructură slăbesc fundația drumurilor, iar la noi rar ai buget pentru a reface complet tronsoane de drum, de obicei sunt prinse reparații.
Ironia e că în pozele din link-urile postate de Ciprian sub asfalt e chiar beton, nu ciment, care e mult mai rezistent decât un start de pietriș. În orașe mari fundația drumurilor se face chiar și din beton pentru că se reduc și vibrațiile date de traficul greu.
E frumos ce s-a construit în Germania, dar multe chestii au la bază ingineria românească, nemții n-au adoptat norme tehnice cu totul. Problema noastră e că nu reușim să avem disciplină și cooperare între instituțiile publice (de exemplu termoficarea și drumul de deasupra sunt administrate de entități diferite, cu investiții diferite).