Am stat la Radisson Blu Aurum din Braşov

La finalul lui noiembrie s-a deschis oficial Radisson Blu Aurum din Braşov, după 7-8 ani de la începerea proiectului, o investiţie de 17 milioane de euro şi multă, multă răbdare din partea familiei de antreprenori care deţine proiectul. Aveam nişte lucruri de rezolvat la Braşov, aşa că am ajuns şi la acest eveniment de presă, care până la urmă s-a dovedit a fi highlight-ul întregii excursii.

Puţin istoric

La final de secol al XIX-lea, în faţa Parcului Nicolae Titulescu din Braşov (parcul central, lângă care e Primăria), Vila Schuller atrăgea toate privirile trecătorilor. Construită de farmacistul Friedrich Schuller în 1896, vila avea vedere directă spre Tâmpa şi Biserica Neagră, fiind una dintre cele mai înalte clădiri „civile” ale vremii.

În 1930 se înfiinţează Societatea Anonimă Română de Telefoane (SART) cu capital 90% străin (investiţia a venit de la ITT – International Telehone and Telegraph, o companie din SUA care există şi azi). În perioada 1931-1939 se decide construirea mai multor Palate ale Telefoanelor în diferite oraşe mari din ţară. Aceste clădiri găzduiau, în primul rând, centralele telefonice automate.

SART cumpără ce mai rămăsese din Vila Schuller și construiește Palatul Telefoanelor Brașov, clădire care va găzdui o centrală telefonică automată de tip Rotary, cu o capacitate de 3000 de linii. În 1939 se inaugurează clădirea care mai apoi e naţionalizată de comunişti, ajunge în proprietatea Telekom şi este vândută în 2015.

Aşa arăta în anii 2000, înainte să fie încadrată în categoria clădirilor cu risc seismic mare, fiind singura clădire cu bulină roşie din Braşov.

Povestea investiţiei

La începutul anilor 2010, familia Neamţu avea afaceri în construcţii (în special produse din piatră), parcuri eoliene şi parcuri fotovoltaice (ei au creat în 2012 primul parc fotovoltaic din România). O afacere de familie începută în 1993 de părinţii lui Răzvan Neamţu, cel care conduce astăzi RaRa Group alături de soţia lui, Ramona Neamţu, crescută tot într-o familie de antreprenori.

Soţii Neamţu căutau o investiţie pe termen lung, având deja experienţă în zona de hospitality. În familia extinsă e şi Hotelul Privo din Târgu Mureş, hotel despre care am auzit că ar avea un restaurant excelent. Având experienţa Privo foarte aproape, au decis că vor să ia o licenţă a unui brand internaţional în loc să construiască un brand de la zero. Ştiau de la rudele care deţin Privo cât de greu e să impui un brand nou fără ajutor de reţea.

Aşa că au angajat un consultant din Austria şi au aplicat la 12 lanţuri internaţionale pentru franciză. 7 dintre ele au trimis scrisori de intenţie într-un punct în care nu aveau încă o clădire sau un teren. Ştiau că vor ceva central în Braşov, însă nu apăruse acea clădire potrivită pentru proiectul lor. Au găsit-o întâmplător, alături de consultantul austriac, la o plimbare prin oraş. 

Telekom oferea spre licitaţie clădirea, s-au înscris şi au câştigat-o în 2015. De acolo a început un drum lung pe parcursul căruia au apărut tot felul de probleme de rezolvat. Consolidarea unei clădiri care e la limita centrului istoric şi alinierea la standardele de reţea în acelaşi timp poate fi o provocare. Pe deasupra a mai venit şi pandemia, apoi au bubuit preţurile şi asta a influenţat costurile totale. Bonus: în timpul săpăturilor de la Palatul Telefoanelor au descoperit şi o bucată din zidul de apărare a Cetăţii Braşovului, datând de pe la 1600. L-au curăţat şi au decis să-l conserve, construind o cramă lângă el pentru a fi admirat de turişti.

La început investiţia pe care o estimau era de 13.6 milioane de euro. Au ajuns la 17 milioane de euro pentru un hotel de 5 stele cu 110 camere şi o surprafaţă de 6500 de metri pătraţi.

Apropo de zidul Cetății Brașovului, numele Aurum face trimitere la turnul Aurarilor din vechea Cetate a Braşovului, care era amplasat în zona în care e acum hotelul. Au lăsat şi câte un Easter egg în fiecare cameră în tablourile care decorează totul, însă despre asta o să scrie mai multe Antonia, revin cu link când publică şi ea.

Brandul Radisson

I-am întrebat pe soţii Neamţu de ce au ales Radisson şi spuneau că au fost atraşi de flexibilitatea brandului, în condiţiile în care anumite branduri hoteliere cu care au purtat discuţii au fost super rigide. La nivelul ăsta toate lanţurile vin cu un brand book şi anumite cerinţe specifice, astfel încât clienţii să primească o experienţă similară peste tot în reţea. Însă unele lanţuri sunt mai permisive, în timp ce altele standardizează până şi luxul.

Radisson Hotels a apărut în 1909 în Minnesota, SUA, și are o poveste foarte interesantă. Edna Dickerson, o mamă singură din Chicago care conducea o şcoală de secretare, vine în Minnesota pentru a moşteni o avere de la un văr, avocatul specializat în imobiliare Albert Johnson. La propriu o avere, în jur de 2 milioane de dolari! 

La rugămintea comunităţii de business din Minneapolis, Edna Dickerson şi avocatul cu care s-a căsătorit ulterior construiesc Hotelul Radisson, un hotel de lux botezat după numele lui Pierre-Esprit Radisson, un explorator francez care făcea comerţ cu blănuri pe la 1650. Nu știu de ce au ales fix numele ăsta și ce treabă aveau ei cu francezul Radisson, dar presupun că e o legătură și acolo (blănarul activase în zona Canadei de azi, nu prea a avut treabă cu Minneapolis; sau cine știe?).

Citește și: Am stat la Marmorosch Hotel by Marriott

Investiţia a costat 1.5 milioane de dolari (echivalentul a 40 de milioane de dolari în zilele noastre) şi includea cele mai bune materiale disponibile la vremea respectivă. Hotelul avea şaisprezece etaje, fiind a doua cea mai înaltă clădire la vremea respectivă în Minneapolis. În 1962, Radisson a fost cumpărat de Carlson Company, cei care au văzut potenţialul brandului şi au început să-l francizeze în SUA.

Hotelul original a fost demolat în 1982, însă brandul s-a extins în toată lumea, devenind unul dintre cele mai importante la nivel internaţional.

Lanţul Radisson

În prezent, Radisson Group deţine următoarele branduri:

Radisson – cele mai multe hoteluri sunt în SUA. Sunt încadrate la „Upscale„. Putem să le spunem hoteluri de bogaţi. Echivalentul din alte lanţuri ar fi DoubleTree de la Hilton sau Courtyard de la Marriott.

Radisson Blu – lanţ din care fac parte Radisson Blu Aurum Brașov, Radisson Blu Cluj şi Radisson Blu Bucureşti. Este un Luxury sau Upper Upscale (lanţurile mai mari fac diferenţa între cele două categorii, la Radisson e cam acelaşi lucru). Sunt acele hoteluri de bogaţi-bogaţi, poate chiar de miliardari dacă ne gândim la luxury. Clar 5 stele şi super servicii.

Radisson Collection – tot în zona de Luxury, dar mai degrabă cu focus pe tineri.

Radisson Red – este tot în categoria Upscale, pentru bogaţii de rând am putea spune.

Park Plaza – tot în categoria Upscale, cu focus mai mare pe turismul de business.

Park Inn by Radisson – aici intrăm în categoria Upper Midscale, cea de middle class cu pretenţii. La fel sunt şi Country Inn & Suites by Radisson.

Prizeotel – e singurul brand economy al grupului, echivalent cu Ibis, să spunem. 

Cum e Radisson Blu Aurum Braşov

Hotelul atrage atenţia de la distanţă, fiind un element de noutate printre clădiri vechi (din fericire, fațadele au fost restaurate şi discrepanţa nu mai e atât de mare).

Lobby-ul e elegant, viu colorat şi nu dă senzaţia aia de opulenţă pe care o au anumite hoteluri de 5 stele. Camerele sunt mari şi moderne, iar accentul s-a pus pe calitate. În timp ce multe lanţuri hoteliere iau aparatură no-name pe care o montează în camere, la Radisson Blu Aurum sunt televizoare Samsung, de exemplu. Sentimentul meu a fost că unele lucruri sunt chiar ca acasă, iar altele sunt chiar mai bune decât am acasă.

Sunt foarte multe detalii mici interesante, de la noptiere cu încărcare wireless până la 3 sloturi USB (unul USB normal şi două USB-C) pe fiecare parte a patului sau până la dulapuri cu leduri în interior şi ecrane în lifturi. E normal dacă ne gândim că e un hotel nou, care trebuie să rămână relevant în următorii 10-15 ani.

De altfel, familia Neamţu povestea că au făcut investiţia asta cu gândul la viitor. Se aşteaptă să-şi acopere investiţia după primul ciclu de viaţă al hotelului, adică în 10-15 ani, apoi să urmeze o perioadă de renovare cu o investiţie de 3-4 milioane de euro, după care în alţi 5-6 ani să ajungă la profit. Asta dacă totul merge bine, desigur. 

Aici contează şi ajutorul dat de reţea, care îţi aduce 30-40 din clienţii totali. Dacă se va deschide şi aeroportul din Braşov, e posibil ca lucrurile să meargă chiar bine şi să fie destul de interesant Braşovul în general ca destinaţie de business cu cazare. Presupun că sunt destui oameni de afaceri care preferă să facă drumul Bucureşti-Braşov şi retur în aceeaşi zi dacă au ceva de rezolvat acolo.

Ce mi-a plăcut la familia Neamţu e că par genul de oameni care înţeleg nevoia unor consultanţi şi apelează la ajutor specializat ori de câte ori simt că e nevoie. Aplicaţie pentru o franciză internaţională? Consultant pe turism. Design de hotel? Consultant pe zona de arhitectură. Zid al Cetăţii Braşovului sub clădire? Consultant pe zona de istoriografie şi conservare.

Revenind la hotel, au o sală de conferinţe care va fi adaptată în curând pentru a putea găzdui mai multe evenimente în paralel, au un restaurant la parter (şi încă unul care găzduieşte evenimente), o cramă, un sky bar la ultimul etaj, vor avea în primăvară o piscină. Mai au şi sală de fitness, plus alte servicii uzuale la un hotel de 5 stele. Au rezolvat-o chiar şi cu parcarea, într-o zonă destul de complicată cum e centrul Braşovului mai nou.

Mai multe fotografii: 

Cum e mâncarea

Aveam emoții legate de mâncare pentru am mai trăit dezamăgiri la hoteluri scumpe. Însă ce face chef Alex Bălan e chiar spectaculos pe alocuri. ”Alex Bălan a fost în finală la Chefi la cuțite” ni s-a spus când am ajuns acolo. N-aveam de unde să știu, că nu mai urmăresc. Dar cred că mai corect ar fi să se spună despre el că face un Macaron cu Foie Gras, sake și dulceață de ceapă care este absolut excelent. Serios, e cea mai bună chestie pe care am mâncat-o în ultimul an. În loc să fie tipul de la Chefi la cuţite ar trebui să fie tipul cu acel macaron cu foie gras excelent.

Am testat o supă cremă morcov cu ghimbir, un piept de porc (excelent gătit, dar moartea oricărei diete), niște deserturi foarte bune. Inclusiv aperitivele de la cină m-au surprins în mod plăcut. Per total aș zice că e bucătărie de 5 stele. La micul dejun n-am mai făcut poze, dar și acolo mi-a plăcut diversitatea cu specific local (brânză de burduf etc.)

De menționat că aici a fost un meniu pregătit special pentru noi, nu am văzut meniul de zi cu zi, însă presupun că unele preparate se regăsesc și acolo. Din ce zicea Chef Alex Bălan, care a venit să culeagă feedback din sală, se adaptează în funcție de ce ingrediente proaspete primesc de la furnizorii din zonă.

Concluzii

Dacă vreți să stați într-un hotel de lux chiar în centrul Brașovului și să aveți toate serviciile specifice unui hotel de lanț, Radisson Blu Aurum e soluția. Prețurile încep de la 660 de lei pe noapte (135 de euro) și pot ajunge până la 450-500 de euro pe noapte pentru apartamente. Prima variantă e fără mic dejun. 

Apartamentele au și acces direct la sky-bar, iar Executive Suite-ul are și un jacuzzi pe terasă cu vedere spre Tâmpa și acel semn celebru cu Brașov. Iarna nu știu dacă e stat acolo cu un pahar de prosecco, dar vara cred că e o idee mișto de experiență inedită. 

Anul viitor va fi gata și piscina care e amplasată la etajele superioare și tot atunci sky-barul va avea o scară de acces pentru cei care nu au rezervat un apartament. Poate că la vară ajung să beau un cocktail acolo, din câte am înțeles va fi permis și accesul turiștilor care nu sunt cazați.

Dincolo de hotel în sine, mi s-a părut mult mai interesant istoricul locului și toată povestea investiției, nu mi-am pus până acum problema cum ajungi să deții un hotel de lux în regim de franciză. 

În plus, documentarea acestui subiect a fost un deliciu și mi-ar plăcea să am timp să repet experiența.

Surse: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9