Turism

IN De soi, Turism

La început de decembrie, imediat după ce a trecut vacanța de Sf. Andrei, ne-am încumetat să dăm o fugă până la Balvanyos Resort.

Era perioada în care încă se discuta cum să-i aducă pe turiștii din Africa suspecți de Omicron. O perioadă mai relaxată, știam că urmează un val nasol, așa că ne-am dus și cu gândul că e ultima ieșire la hotel înainte de vacanța de vară. Probabil că am avut dreptate. Citeşte tot articolul

IN Turism

2 ani mai târziu, am revenit în Lefkada.

Am fost și în alte zone din Grecia, dar insula asta lipită de continent mi-a rămas în suflet, am vrut s-o vadă și Antonia. Plus că voiam să o cer în căsătorie într-un anumit loc de pe insulă (la farul Cape Lefkada), ceea ce am și făcut de altfel.

Mișto la greci, aproape ca în anii precedenți, cu mici schimbări. Plajele relativ pline în septembrie, a fost o experiență nouă pentru mine, nu știu dacă o să o repet. E foarte greu să aștepți atâtea luni pentru concediu, de data asta a fost contextul de vină. Citeşte tot articolul

IN Turism

S-au reluat reprezentaţiile la Faust, am dat o fugă până la Sibiu ca să-l vadă şi Antonia, ocazie cu care am intrat şi eu a 5-a oară la spectacol. Se joacă cu jumătate de sală plină (sau jumătate goală, depinde cum vreţi să priviţi problema), accesul se face cu o oră înainte, se încearcă o distanţare chiar şi în momentele mai complicate ale spectacolului. Cine a mai fost la Faust ştie că se deschideau târziu uşile, cu vreo 15 minute înainte de începere, aşa că era îmbulzeală la intrare. Acum s-a rezolvat problema asta, au anunţat din timp intervalul în care vor fi deschise porţile.

De data asta mi-a plăcut mai mult Miklós Bács în rolul lui Faust, prima oară mi s-a părut că îi ia puţin din strălucire Ofeliei Popii. Dar e mişto şi versiunea asta, în care raportul de forţe e mai echilibrat între Faust şi Mefisto. Iar mi s-a părut că a umblat Purcărete un pic pe text, şi nu din cauza restricţiilor date de pandemie, but maybe it’s just me. Citeşte tot articolul

IN Turism

Am fost de câteva ori prin Sinaia în ultimele 6 luni. E o variantă bună şi pentru mici drumeţii, plus că ajungi destul de repede acolo.

De fiecare dată am trecut şi prin curtea castelului Peleş, aşa că am putut să observ cum se degradează de la o lună la alta.

Castelul Peleş este în proprietatea Familiei Regale a României, însă cel puţin muzeul este închiriat statului român, care îl şi administrează. Nu ştiu dacă la pachet cu castelul intră şi curtea + peluza din faţă, dar e clar că ceva nu merge bine în acest parteneriat. Citeşte tot articolul

IN Turism

Am fost prima oară la Veliko în 2009, excursie cu facultatea. Mi s-a părut un orăşel ponosit, sărac, dar cu un aer aparte, pitoresc. 

Am revenit 5 ani mai târziu cu o gaşcă de prieteni, se mai animase situaţia, băgase şi Primăria nişte bani să amenajeze nişte puncte de belvedere plus alte lucruri mici, străzile erau mai curate.

După alţi 5 ani, locul a evoluat şi mai mult, Veliko Târnovo mi se pare o staţiune de munte foarte animată, curată şi încă ieftină. Depinde ce căutaţi, dacă vreţi linişte într-un loc izolat, nu mai e ce trebuie, s-a aglomerat destul de mult. Încă nu a devenit o problemă aglomeraţia, însă probabil că peste câţiva ani se va ajunge şi acolo. Citeşte tot articolul

IN Turism

Am revenit în Lefkada după 5 ani. A fost bine, insula e la fel de mişto.

Un pic mai aglomerat decât în 2014, mult mai mulţi români, de fapt, era plin de români şi sârbi. Inevitabil, au apărut şi cocalarii, dar găseşti plaje pe care îi poţi evita. Citeşte tot articolul

IN Turism

Au trecut 2 săptămâni de la incendiul de la Notre Dame, iar guvernul francez deja a pregătit o lege pe baza căreia să se poată acţiona foarte rapid. Planul ar fi să grăbească pe cât posibil partea de autorizaţii şi să treacă la treabă. Însă peste 1000 de specialişti din domeniul arhitectural au trimis o scrisoare deschisă în care cer ca lucrurile să nu fie făcute în grabă.

La cât de mult îşi doreşte Macron să puncteze în faţa opiniei publice, nu m-ar mira să aleagă toate scurtăturile posibile în restaurare, chiar dacă asta ar însemna să monteze un acoperiş Bilka

Însă vreo 5 ani sigur n-o să puteţi vizita Notre Dame de Paris, aşa că vă puteţi reorienta spre alte catedrale superbe din Franţa. Citeşte tot articolul

IN Turism

Cred că una dintre cele mai frumoase surprize din călătoriile ultimilor ani a fost Budapesta. Am ajuns acolo în 2015 şi de atunci tot încerc să-mi aliniez planetele pentru o nouă excursie.

Recomandarea mea ar fi să mergeţi în septembrie, cred că e momentul perfect în care puteţi vedea Budapesta. Temperatura e numai bună, concediile sunt pe terminate. Also, ar fi o idee bună să încercaţi să mergeţi în timpul săptămânii, în felul ăsta vă asiguraţi că veţi prinde nişte seri de neuitat.

Ştiam că Parlamentul e o atracţie importantă în capitala Ungariei, mai ştiam şi că e foarte mişto plimbarea cu vaporaşul pe Dunăre. Ce nu ştiam e că tot dealul pe care este construit Palatul Buda (adică zona în care găsiţi Bastionul Pescarilor şi biserica Matthias) e absolut superb. Cred că din 3 zile am stat jumătate din timp acolo şi nu mă mai săturam, mai ales că seara străzile erau pustii, iar câţiva turişti savurau câte un pahar cu vin pe la puţinele restaurante deschise.

Citeşte tot articolul

IN Turism

Am zburat recent la Timişoara cu un Boeing 737-800, una dintre noile aeronave de la Tarom, ocazie cu care am observat că s-a introdus un sistem AirFi. Nu vă entuziasmaţi, nu e vorba de wi-fi în aer, aşa cum am avut şi eu impresia la început. Sistemul e mai degrabă unul asemănător cu un intranet, iar de aici depinde cum vrei să priveşti lucrurile.

Dacă vrei să hatereşti poţi spune că alte companii de linie oferă wi-fi la bordul avioanelor, unele chiar gratuit în limita a câţiva MB, iar mai apoi poţi sta pe Facebook non-stop dacă ai bani de aruncat pe fereastră.

Dacă vrei să vezi partea bună a lucrurilor, acum există o serie de activităţi cu care îţi poţi petrece timpul la bordul avioanelor Tarom. Iar serviciul e gratuit. Citeşte tot articolul

IN Turism

Am plecat spre Copenhaga cu temele nefăcute, aşa că nu ştiam ce-o să văd acolo mai mult de Mica Sirenă, Tivoli Park şi multă bere Carlsberg. De fapt, a treia atracţie turistică majoră pentru capitala daneză este The Freetown Christiania, care nu e chiar un oraş, ci doar un cartier foarte mare, aflat fix în centrul Copenhagăi.

Zona respectivă făcea parte din dispozitivul de apărare a oraşului, construit pe la 1600 de Regele Cristian al IV-lea. Zidurile construite atunci sunt printre ultimele ziduri de secol XVII rămase întregi în lume. Cu timpul s-au creat acolo diverse clădiri pe care le folosea armata pentru a depozita muniţie şi arme. După cel de-al Doilea Război Mondial, clădirile militare au fost folosite tot mai puţin, toată zona fiind înconjurată de garduri şi păzită de câţiva oameni, în timp ce danezii erau ocupaţi să devină una dintre cele mai civilizate ţări din Europa. Citeşte tot articolul

Meniu