Am vizitat cel mai mare depozit logistic Lidl

Lidl România a inaugurat recent cel mai mare depozit logistic al companiei, în comuna Fundeni, județul Călărași. Asta e adresa oficială, dar în realitate ajungi foarte ușor acolo, direct din Autostrada Soarelui. Depozitul este chiar lângă Fashion House Outlet Cernica, la câteva minute de IKEA Pallady.

Mi se pare excelent terenul respectiv, pentru o companie care are nevoie să miște rapid multe produse în București și nu numai, să ai un depozit principal atât de aproape de oraș este aur curat. Îl puteți vedea de la distanță când veniți spre București pe A2, e foarte colorat. Are un mural de 6000 de metri pătrați realizat de artistul grafic Irlo printr-o colaborare cu The Institute. Revin mai jos pe tema muralului, că e și acolo o poveste.

Este al 6-lea centru logistic al Lidl și e cel mai mare, având o suprafață totală de 173.000 de mp, cu tot cu spațiile de parcare pentru TIRuri, zonele de acces, terenul de fotbal pentru angajați și ce alte facilități mai au. În prezentarea de la începutul vizitei de presă ziceau că terenul e mai mare decât parcul Izvor, care are 170.000 de mp.

Fun fact, în 2018, când am vizitat primul depozit eMAG de la Joița, era comparat cu parcul Cișmigiu, care are 150.000 de mp. Oamenii de comunicare au ceva cu parcurile 😀

Depozitul în sine are 56.000 de metri pătrați, ceea ce în măsurători oficiale înseamnă ”jumătate de depozit eMAG”. E cât 10 terenuri de fotbal puse unul lângă altul (altă măsurătoare universal valabilă), are 119 rampe și o capacitate pe rafturi de 46.700 de paleți.

Zilnic au un rulaj de 4000 de paleți și dacă ne gândim că un TIR are între 26 și 33 de paleți în medie, rezultă că vin zilnic peste 100 de camioane să descarce marfă și alte sute să o ducă spre magazine.

Din acest depozit deservesc 55 de magazine Lidl, din totalul de 347 existente. Însă dimensiunea acestui centrul logistic le permite să acopere și extinderile ulterioare.

Evident, scopul e ca marfa să călătorească cât mai puțin din depozit până în magazin, acum au o medie de 119 kilometri. E bine și pentru mediul înconjurător, dar și pentru cifrele companiei, care economisește timp (adică resursă umană) și carburant.

Avantajul logistic de a avea un depozit mare la distanțe mici de magazin este că poți să acționezi rapid pe stoc. Pe de-o parte nu trimiți prea multă marfă într-un loc și nu riști să rămâi cu ea acolo. Pe de altă parte dacă ai supra-consum undeva poți să rezolvi de pe-o zi pe alta stocul. Nu știi niciodată când vine cineva și ia tot stocul de castraveți murați cornichon.

În plus, fiecare camion se întoarce cu ceva la depozit, nu vin pe gol niciodată. Fie că e vorba de niște retururi, de cutii frigorifice în care au fost cărate legume și alte produse perisabile sau pur și simplu deșeuri, orice camion transportă ceva și la întoarcere.

Au și o stație de încărcare pentru camioane electrice, momentan au 3 bucăți, un Volvo, un Scania și un Mercedes. Le testează pe toate ca să vadă care e mai eficient, probabil.

Pe 24% din acoperiș au instalat 2650 de panouri fotovoltaice, care produc în jur de 1250 de MW pe an.

Construcția depozitului a durat 2 ani și 3 luni, iar pictura murală a durat 4 luni. E folosită o vopsea specială numiră Airlite, care purifică aerul. Suprafața respectivă se pare că filtrează aerul ca o pădurice de 240 de copaci. Aveți aici și un close-up.

Au tot felul de sisteme electronice de optimizare a consumului de electricitate, de prioritizare a comenzilor, au și un sistem de rafturi gravitaționale PDR. Sunt tot felul de amănunte mici care cu siguranță entuziasmează pasionații de logistică.

Toate aceste sisteme îi ajută să eficientizeze transporturile, să scoată pe raft produsele care au sosit primele, astfel încât să nu ai un palet expirat uitat prin vreun colț de depozit.

Apropo de produsele perisabile care ies din valabilitate, cineva a întrebat ce se întâmplă cu ele. Se pare că unele sunt transformate în bio gaz (legumele), altele ajung la sanctuarul de urși, altele se dau la ferme. Cele care sunt încă în valabilitate dar nu s-au vândut din vreun motiv sau altul ajung la banca pentru alimente.

Aici aș adăuga că vorbim de produse care se mișcă extrem de repede, probabil că ați văzut cât de des se schimbă marfa dintr-un Lidl. Pe lângă săptămânile tematice mai au și alte produse care apar și dispar în funcție de sezon/stoc.

Am ajuns și în zona de produse congelate, unde se lucrează în cele mai grele condiții, la -24 de grade Celsius. Angajații de acolo erau echipați din cap până în picioare cu îmbrăcăminte specială, li se vedeau doar ochii. Chiar și așa, lucrează 45 de minute pe oră, restul de 15 minute fac pauză într-o cameră în care se aclimatizează treptat astfel încât să pună mai puțină presiune pe organism. N-are sens să mai spun că era foarte frig, nu?

Tot legat de eficiență, au niște paleți special proiectați pentru ei, un model de tip fagure, care ocupă mult mai puțin spațiu, se adună în stive.

Astfel de depozite ne arată cât de important e să ai autostrăzi, pentru că lucrurile se reduc la asta. eMAG s-a lipit de A1, Decathlon și Mega Image de A3, Lidl deschide acest centru logistic lângă A2. Imaginați-vă ce mișto ar fi să avem autostradă din Timișoara până la Brașov și mai departe spre Buzău, Galați, Iași, Tulcea, Constanța. Cât ar crește Brașovul și Sibiul ca puncte centrale logistice? Cât s-ar dezvolta zonele limitrofe?

Mai mult fotografii: