Până acum vreun an mă împrieteneam cu diverşi curieri doar de sărbători. Nu de alta, dar ne vedeam atât de des în perioada aia încât n-aveam cum să-i mai consider străini. Veneau cu tot felul de mici chestii trimise de la agenţii din partea diverselor branduri. O agendă, un pix, o felicitare, un bax de chipsuri, o măslină, o atenţie. Pe urmă a fost perioada ambuscadelor haioase cu lăutari, trubaduri, agenţi secreţi, clovni şi o grămadă de alte personaje venite să-ţi aducă chestii. S-a fumat şi aia, chiar dacă am văzut că s-a mai făcut recent cu ceva scafandru şi nişte cântăcioşi.
Ok, e simpatic prima oară, e simpatic şi a doua oară, chiar şi a 42-a oară. Te simţi special pentru că tu primeşti chestii şi ceilalţi oameni din jur nu primesc. Ai la uşă o bere înainte să se lanseze, ai ocazia să testezi nişte brânzeturi bune pe care ajungi mai apoi să le consumi constant, mai primeşti şi câte un cadou util pe care probabil că nu te-ai fi gândit să dai banii. Doar că de la un punct încolo activările de acest gen devin obositoare. Se fac mult prea multe, toată lumea vrea să-ţi trimită ceva, toată lumea vrea să-ţi capteze atenţia cu o idee simpatică.
De fapt, toată lumea joacă la loteria earned media. Hai să trimitem o chestie de 30-40-50 de lei către 50 de bloggeri şi vedem ce iese. E o abordare bună când ai un astfel de colet în fiecare lună, îşi pierde din eficienţă când ai 10-15 pacheţele lunar. E ca şi cum ai vrea să faci un film numai din cascadorii. Că practic despre asta e vorba, despre nişte PR stunts la un nivel mai mic (trimitem ceva spectaculos, dăm omul pe spate, sigur o să scrie ceva). Numai că într-un film mai trebuie să bagi şi scene de dragoste, să pui şi puţin umor, şi nişte peisaje, nu merge doar cu cascadorii.
24 de comentarii. Leave new
eu ma gandesc sa scriu o data pe luna un articol cu ce am mai primit si ce am facut cu ele 🙂
Hmm… nu credeam că se poate supăra cineva că primeşte „mici atenţii”. :))
Livia, nu pot sa spun ca ma supar, dar devine putin cam obositor.
;)) Fă-le cadou mai departe.
Eu asta am facut cu pastele Hutton – le-am dat colegelor de birou sa gateasca :))
Trimiţi altora cadourile şi vezi ce o să scrie despre tine! Tot un fel de earned media!
Eu am inceput sa le dau gratis aici: http://razvanbb.ro/shop
Cine vrea, plateste transportul si le are.
https://www.google.com/search?hl=ro&lr=lang_ro&q=nu+mai+vreau+sa+fiu+special&sout=1
ultima chestie primită: o portavoce, care se pupă perfect cu nevoile unui antrenor de juniori, așa că am făcut-o cadou băiatului vecinului.
Got it 🙂
esti masochist? cum sa’i dai copilului din vecini o portavoce? o sa’ti sparga timpanele!
nu, că una dintre condiții e să nu latre cu ea prin curte 😀
Scena de dragoste = un plic cu bani?
Nu. Ce asociere urata!
[…] ce mi se pare ciudat? Să te plângi că primești prea multe chestii de la branduri și că ai vrea ca treaba asta să înceteze. E ca și cum te-ai plânge că o duci prea bine și […]
Am inteles. Sunt arogant pentru ca am spus ca se banalizeaza o chestie care ar trebui sa fie mai rara pentru a ramane speciala.
nu bre, dar altfel cum vrei să intri in contact cu produsul? și comunicatele de presă sunt peste tot, tre să renunțăm și la ele?
Nu vorbeam de cazurile in care se trimite produsul, ci mai degraba de alea in care se trimite ceva care are legatura tangential cu conceptul de promovare a produsului.
m-am prins. dar nici femeile nu iti arată sânii din prima, nu? mai vezi un sutien, mai un tricou mulat, mai un contur de sfârc…
razvanbb de ce naiba ti-ar trimite cineva Philips Avent Natural – pompă de sân – manuală ?!?!?!?
What is wrong with PR guys? 😀
[…] zilele trecute și mă gândeam la ce blogosferă nerecunoscătoare avem: Hoinaru tocmai a declarat că brandurile ar trebui să o lase mai moale cu pachetele, de Auraș știu deja […]
[…] apropo şi ce-a scris Hoinaru. În mod normal, când primesc vreun cadou ca blogger, îl arăt pe Facebook, mulţumesc şi, […]
[…] alimentat pe toti). Si desi in blogosfera e o dezbatere intensa de pe doua pozitii extreme – nu vreau sa mai primesc si bloggerii se alinta din prea multa atentie, eu m-am gandit sa fiu mai […]
[…] Articolul lui Hoinaru despre cadourile primite de bloggeri, a venit ca o gură de aer proaspăt, bine meritată de către blogosfera în care înotăm cu toţii. Cineva trebuia să vină şi să spună că majoritatea lucrurilor trimise de companii sunt inutile, cu toate că nu a zis-o exact cu aceste cuvinte. […]
Constat că bloggeritul a devenit ceva foarte… primitiv. Nu chiar toți se pot lăuda cu primitivismul ăsta. Eu nu primesc nimic, spre exemplu. Oare să nu fiu blogger? …Sau nu sunt primitiv?