Advertising/PR

IN Advertising/PR

A fost odată ca niciodată o idee foarte bună pusă în aplicare decent şi transformată într-un studiu de caz perfect. Respectivul studiu de caz (nu vreau să spun „campania” pentru că m-aş îndepărta de adevăr) a câştigat o mulţime de premii pe unde a fost înscris, totul culminând cu Grand Prixuri la Cannes Lions, una dintre cele mai importante competiţii internaţionale de advertising. Vorbesc de American ROM.

A urmat o idee mai puţin consistentă, care s-a bucurat de atenţie datorită succesului avut de American ROM. Românii sunt deştepţi a încercat (şi a reuşit) să modifice căutările sugerate de Google pe termenul „românii sunt”. Alt studiu de caz bine scris, alte premii pe la competiţiile internaţionale. Românii sunt deştepţi se voia a fi un efort colectiv al poporului pentru binele nostru comun. Un fel de hei-rup.

Dacă „Românii sunt deştepţi” a avut ceva succes, cea mai recentă campanie ROM mi se pare că a fâsâit de tot conceptul de „hai să facem ceva mişto legat de România şi lumea o să aprecieze”. Da, Bucharest is not Budapest, oamenii ar trebui să ştie asta. Dar cum o să vândă chestia asta ciocolată? American ROM a trezit patriotismul din noi, poate şi aia cu Google. Dar Bucharest is not Budapest? So what? Cui îi pasă? Cum o să schimbe asta lucrurile?

Bonus: umblă vorba prin târg că în urma celor 3 minunate campanii cota de piaţă a ciocolatei ROM s-a dus în cap rău de tot. Şi nici nu e de mirare. Despre ce e brandul ROM? Ce poveste spune? În afară de alea compuse de creativii agenţiei pentru premii de festival. La un moment dat era despre „senzaţii tari româneşti”, despre „gust autentic”. Acum e despre spiritul românesc. Care ce face? Cum ajunge la ciocolată?

The Crazy Ones

question_answer0
IN Advertising/PR

Începând cu această toamnă o să avem un nou serial cu şi despre advertising. The Crazy Ones e produs de CBS şi îl are în rolul principal pe Robin Williams, care joacă rolul unui director de creaţie din Chicago. Într-un rol secundar Sarah Michelle Gellar. În plus sunt băieţi din The Newsroom şi accountul ăla nou şi gay din Mad Men (asta mi se pare puţin dubios).

E comedie, se va difuza joia, apare pe 26 septembrie primul episod şi pare să fie foarte mişto. Dată fiind distribuţia e aproape sigur că va avea succes şi o să ţină ceva mai mult decât Trust me. În plus, pare chiar amuzant şi destul de mainstream.

PS: Pe 15 august începe şi sezonul al doilea din The Pitch.

Era 1937

question_answer0
IN Advertising/PR

reclama_1937

„Şefu’, ştiu cum facem! Crema asta protejează pielea aspră, nu? Şi e eftină! Deci zicem că O protecţie mai eftină contra pielei aspre nu există! Şi dacă nu e de ajuns zicem şi eficace„.

În luna iulie Agenţia de Publicitate a lui George Ioan Gologan lucra pe primele „conturi” importante. Anunţurile aveau să apară în Gazeta de Transilvania. Era 1937…

IN Advertising/PR

press_center

Nu puteam să închei seria de posturi de la Strasbourg fără să povestesc puţin despre centrul de presă şi toate facilităţile care se pun la dispoziţia jurnaliştilor din lumea întreagă. Vorbim de singurul centru de presă din lume în care se folosesc 24 de limbi (cu tot cu irlandeza). Din punct de vedere al priorităţilor de comunicare, sunt alese „important issues for the daily lives of the citizens” (adică au prioritate lucrurile importante pentru viaţa cetăţenilor din Uniune).

Aşa cum v-am mai spus, Direcţia Generală de Comunicare din cadrul Parlamentului European e împărţită în trei direcţii:

– Relaţii cu publicul
– Audio-Vizual
– Relaţii cu presa Citeşte tot articolul

IN Advertising/PR

conferinta_PE

Ieri am participat la o conferinţă de presă a Parlamentului European de la Strasbourg. Sau la ceea ce se numeşte aici conferinţă de presă. De fapt, conferinţele sunt un soi de sesiuni de Q&A cu jurnaliştii.

Programul este foarte strict, aceste conferinţe se desfăşoară pe bandă rulantă. Există un moderator, de obicei un secretar de comisie sau un asistent şi persoanele direct implicate în subiectul conferinţei de presă. Citeşte tot articolul

IN Advertising/PR

strasbourg_parlament

Zilele astea sunt într-o vizită de informare la Parlamentul European de la Strasbourg şi am avut ocazia să descopăr cum se mişcă lucrurile în cea mai importantă instituţie a Uniunii Europene.

O armată de oameni alcătuieşte Direcţia Generală de Comunicare, împărţiţi în 3 mari direcţii: Relaţii cu publicul, Direcţia dedicată entităţilor Audio-Vizuale şi Relaţii cu presa. Numai în ultima direcţie sunt peste 300 de funcţionari din câte am înţeles. O parte dintre ei fac constant naveta între Bruxelles, unde sunt birourile stabile, şi Strasbourg, unde au loc sesiunile plenare. Alţi funcţionari sunt detaşaţi în ţările membre, la birouri locale de informare.

Fiecare comisie din cadrul Parlamentului European are ofiţeri de presă dedicaţi, fiecare cu liste de presă distincte. Aceşti ofiţeri de presă redactează comunicatele importante în 2-3 limbi uzuale (franceză, engleză, spaniolă/germană) şi le trimit către contactele pe care le au, iar mai apoi publică doar lucrurile importante pe siteul oficial. Încă se lucrează foarte mult cu materiale printate, astfel încât există mereu la sediile de la Strasbourg şi Bruxelles exemplare printate cu toate comunicatele de presă.

M-a surprins foarte tare că nu se publică online toate materialele, însă din câte am înţeles pur şi simplu nu e timp pentru publicarea tuturor comunicatelor de presă. E un volum impresionant de muncă. În plus, sunt şi situaţii în care comunicatele se traduc în toate cele 24 de limbi oficiale Uniunii şi se trimit în cele 28 de ţări (începând de luni, când a intrat şi Croaţia în UE). Vorbim de cel puţin un comunicat pe zi pentru fiecare comisie, comunicat pentru care trebuie preluată infomaţia de la secretarii de comisie, formulată, trimisă la verificat şi uneori tradusă. Totul în câteva ore, în funcţie de prioritatea activităţilor care trebuie comunicate.

Voi reveni cu un alt post legat de tot ce înseamnă direcţia de comunicare Audio-Video, pentru că e impresionant ce pune la dispoziţie UE televiziunilor şi radiourilor.

 

IN Advertising/PR

scandia_grup_produse

Am primit zilele trecute un mic pachet de la pateul Bucegi, ocazie cu care am descoperit şi direcţia lor de comunicare: bunul simţ şi familiile bine crescute.

Şi mi se pare o idee foarte bună, având în vedere că celelalte branduri importante de pe piaţă comunică în general tradiţia. Dar hai să dezvoltăm puţin, ca să vedem exact cum comunică pateurile de ficat.

Scandia – conace cu dichis, artă culinară, tradiţie. Cam ăştia sunt termenii cheie în comunicarea Scandia, chiar dacă nu e vorba exclusiv de pateul de ficat. Există o pagină de facebook comună pentru toate produsele brandului (diverse conserve alimentare).

Nivel de tradiţie: 5/5 la egalitate cu Muzeul Ţăranului. Citeşte tot articolul

IN Advertising/PR

Încă un experiment social interesant, văd că genul ăsta de reality show dat pe net devine o categorie aparte în promovarea de brand. Pe scurt: Heineken a luat un tip, l-a lăsat în Alaska şi l-a pus să se descurce aproape de unul singur. E cam ca în stilul Bear Grylls tot conceptul.

Contul oficial e aici. Sunt 3 clipuri momentan. Surprinzător e că rezultatele sunt destul de slabe, doar 75.000 de views pentru cel mai vizionat clip. Şi au trecut deja 2 săptămâni.

Meniu