Tag

educatie

Cum a fost la TEDx CaleaVictorieiED

0

Foto: Alexandra Sandu

Marţi am participat la TEDx CaleaVictorieiED, un eveniment “al ideilor care merită să fie împărtăşite, care schimbă mentalităţi, atitudini şi ne mobilizează către acţiune în starea ei pură”. Mulţumesc prietenilor de la Fundaţia Friends for Friends pentru invitaţie.

Principala temă de discuţie a fost educaţia şi modul în care poate fi schimbat ceva în sistemul educaţional din România. Am reuşit să stau la 3 din cele 4 paneluri, aş fi făcut şi liveblogging dar, din păcate, în Sala Studio a Teatrului Odeon nu e deloc semnal. Dar deloc. Ieşeam din când în când să citesc mailuri şi să dau telefoane. Poate că a fost mai bine aşa, am putut să fim atenţi 100% la discursuri.

Citeste tot articolul

Mi se potriveşte?

12

Apropo de sistemul de învăţământ care e total defect şi de victimele lui, mi-am adus aminte de un curs din anul I de facultate. Profa a făcut o scurtă pauză de la predarea materiei şi ne-a întrebat de ce şi cu ce aşteptări am venit la secţia respectivă (Comunicare şi Relaţii Publice, Litere, Unibuc). Mulţi au răspuns că încă nu ştiu ce vor să facă în viaţă, dar că li s-a părut interesantă secţia şi că au ales-o fără să ştie cât de mult li se potriveşte.

Mie nu mi-a venit să cred. Erau o grămadă de oameni care au vrut “să încerce”, să vadă dacă “li se potriveşte”. Au rezultat zeci de absolvenţi care lucrează în domenii total diferite de comunicare, oameni cărora nu le-au folosit la nimic cunoştinţele acumulate în facultate. Dar şi-au permis să-şi piardă câţiva ani din viaţă, “de test”. Cei mai mulţi dintre ei s-au prins pe la jumătate că n-au nicio treabă cu domeniul, dar au continuat ca să-şi ia o diplomă.

Pe mine mă sperie oamenii ăştia care se aruncă cu capul înainte la plesneală. Nu că aş fi fost mai breaz,  însă am ştiut mereu exact ce vreau să fac. Acel “ceva” s-a schimbat de vreo 3 ori în anii de facultate, dar măcar era în aceeaşi zonă.

Iar acel “Mi se potriveşte?” din facultate se transformă câţiva ani mai târziu în “Oare îmi permit să plătesc maşina asta?“.

Publicul pe care îl meriţi

5

După o nouă seară cu gust amar petrecută într-o sală de teatru, mi-am dat seama că nu doar spectatorii sunt de vină. Teatrele au publicul pe care îl merită, public pe care aşa aleg să-l educe. De nenumărate ori am auzit foşnete şi plescăieli (preponderent după pauză). Asta pentru că publicul modern mănâncă chipsuri, covrigei sau fistic şi bea sucuri acidulate. Ambalajele tuturor fac zgomote deranjante care îţi strică tot cheful, dar nu e exclusiv vina oamenilor, ci şi a organizatorilor, care comercializează fără cap.

Înţeleg că există oameni care ajung direct de la serviciu la unele piese şi sunt înfometaţi, dar pentru asta se pot servi nişte sandvişuri în pauză, nu alune sau fistic. E mai probabil ca omul să intre în sală cu o pungă de chipsuri şi să facă zgomot decât cu un sandviş, nu?

Citeste tot articolul

Suntem în urmă cu materia

1

Nu cred că e frază care să exprime mai bine delăsarea şi lenea din sistemul românesc de învăţământ. De-a lungul anilor am auzit-o de sute de ori, aproape la fiecare materie. Nu-mi amintesc decât vreo 2-3 cazuri în care eram “la zi cu materia” şi un singur caz în care am fost chiar puţin “înainte” cu materia, în 12 ani de şcoală (las la o parte facultatea, că acolo profesorii îşi planifică mai bine cursurile).

Am auzit fraza asta acum vreo 2 săptămâni, când treceam pe lângă un liceu bucureştean cu prestigiu. Era mijlocul lui octombrie (deci trecuse o lună abia din an) şi profesorii de plângeau deja că sunt în urmă cu materia. Teoretic, am putea da vina pe programa încărcată, numai că şi programa aia e stabilită tot de nişte profesori. Oamenii încearcă să înghesuie cât mai multe cunoştinţe în capetele micilor şcolari, dar planificarea – din câte ştiu – e făcută destul de bine.

Citeste tot articolul

Ideo Ideis – Ediţia a 7-a

0

Luni a început la Alexandria a 7-a ediţie a festivalului de teatru tânăr Ideo Ideis. De la faţa locului transmite deja Ruxa şi începând de astăzi i se vor alătura forţe proaspete printre care şi eu.

Habar n-am cum voi simţi festivalul ăsta, însă toată lumea vorbeşte despre energia extraordinară pe care o transmit tinerii actori ce se strâng an de an din toate colţurile ţării. Sper ca evenimentul să imprime o anumită agitaţie orăşelului din sudul ţării, la fel cum se întâmplă cu toate festivalurile importante de prin ţară.

Programul Ideo Ideis e aici. După cum vedeţi, sunt programate o mulţime de activităţi în afara competiţiei de teatru tânăr, activităţi menite să aducă la viaţă cultura din Alexandria.

Foarte mişto campania de promovare din acest an.

Despre meserii

4

Ştiţi oamenii ăia care au terminat liceul şi au luat o pauză de la studii, apucându-se să facă ceva bani pentru o săptămână la mare? Şi care după săptămâna aia la mare au mai lucrat puţin şi s-au trezit că au 25 de ani şi sunt barmani?

Foarte frumos, nu trebuie să fim toţi Social Media Experţi, însă ăştia sunt băieţii care nu ne nimeresc cocktailurile bine. Care pun gheaţă şi zahăr când le zicem să nu pună. Şi care în loc să se specializeze în meseria pe care o fac oricum de ani buni, tot speră să termine o facultate particulară şi să se angajeze assistent manageri la vreo firmă de succes.

Dragi tineri prinşi de ani buni într-o slujbă sezionieră, profesionalizaţi-vă! Deveniţi cei mai buni barmani, cei mai buni ospătari, cei mai buni bucătari! Lumea va aprecia asta mai mult decât orice.

Cursuri de fericire

1

In UK se va introduce in programa scolara un curs de fericire pentru copiii de 11 ani. Niste psihologi le vor explica probabil ca exista o parte buna in orice intamplare, ca trebuie sa gandesti pozitiv si ca lumea e un loc sigur in care nu se poate intampla niciodata sa vina cineva si sa-ti zboare creierii cu o pusca mare, fara vreun motiv precis.

Nu ma pricep la psihologie dar ma intreb si eu mirat… fericirea se poate invata? Laura?

Si ce urmeaza? Cursurile de frica in timpul carora vizioneaza filme horror ?

De mici ii invata…

0

Piata Universitatii. Aglomeratie. Un tata cu cei 2 fii. Unul aproape de liceu, celalalt mic, gras si simpatic. Tatal – mare, gras si nesimtit.

Merg unul langa altul pe mijlocul trotuarului, tatal in centru. Fiind aglomerat, lumea trece pe unde nimereste, se strecoara si la un moment dat mezinul se da din calea unei tinere grabite. Tatal il apostrofeaza cu o caldura parinteasca in glas (acel ton de “hai puisor fii barbat”) :

-“De ce te-ai ferit tata?”
-“Pai…. ma lovea…” (chiar si un pusti de 6 ani intelege asta)
-“Eh.. cum sa te loveasca… sa se uite pe unde merge, cum sa te loveasca? Ce ti-era frica sa te loveasca? Sa nu te mai feresti…”

Ii mai zice de 3 ori si peste 10 ani il vezi cum se inghesuie la metrou  cand se deschid usile.

Lait motiv de septembrie

3

“Cu x saptamani inainte de primul clopotel, scoala din y este intr-o stare precara.”

Puteti inlocui x si y cu o gramada de cifre si sate/orase si veti vedea ce se scrie in presa saptamanile astea. De ani de zile se scriu aceleasi randuri: scoala x e la pamant, elevii risca sa stea in frig, inceperea cursurilor poate fi amanata.

Si noi ar trebui sa ne minunam. Vaaai.. incredibil. Nu. De cand am inceput eu scoala sunt probleme. Mereu sunt zeci de unitati de invatamant care stau sa cada peste elevi. Si nimeni nu se apuca de consolidari. Iar zugraveala din septembrie este o gluma proasta.

Totusi, presa insista sa sublinieze chestiile astea revoltatoare. Dar vai, e strigator la cer!  Si? Pe 15 septembrie o sa inceapa scoala si copiii aia vor invata tot acolo asteptand reportajele de anul viitor, cand scoala lor va fi din nou subiect de revolta sociala.

Scoala de blogging incepe in clasa I

0

M-am saturat de greselile bloggerilor de categoria B si C. Pur si simplu m-am saturat de oameni care nu stiu sa scrie corect. Si nu e vorba de expresii gen “fro”, “aicea” , “ala” sau alte capacapat-uri scrise benevol. E vorba de oameni care comenteaza stirea potrivit careia tinerii de 15 ani sunt semi-analfabeti cu exprimari de genul “daca va v-a interesa, va ve-ti putea duce sa aflati asa ca ve-ti stii ( e ‘sti’, idiotilor) persoanele care sa le evitati”

Am gasit toate aceste greseli prin blogurile pe care ma plimb. (da stiu, am toti analfabetii in feed-reader :-J; din fericire astia de care zic nu-mi sunt prieteni si sunt conjunctural in feedreader, prin urmare ii citesc foarte rar)

Daca sunt typo-uri, nu pricep de ce nu le editeaza; daca sunt greseli, sa le spuna careva sa se lase de ‘meserie’.

Var convine sa m-a apuc s-a scriu si eu asa? E-ok?  Losers.

Asta e din ciclul: “toti prostii au carnet” – “toti prostii isi fac blog”. Ar fi bine sa faceti un efort si sa scrieti ca lumea.