Steaua s-a aşezat anul acesta la masa bogaţilor şi a început să comande tot felul de chestii scumpe fără să aibă prea mulţi bani în buzunar. În ciuda optimismului nejustificat afişat de Reghe înainte de meci, a câştigat echipa mai bună. Era logic, doar aşa se întâmplă de cele mai multe ori. Prin ceva dăruire şi noroc am fi scos un egal, dar n-ar fi fost ceva normal. Normal e să bată cei puternici, despre asta e competiţia în care am intrat. Şi Steaua nu e printre cei puternici, e pe lângă ei, la aceeaşi masă.

Zice excelent Cristian Geambaşu aici:

 La nivel european, Steaua aparţine unui grup de echipe care asigură scenografia primei trepte a marelui show numit Champions League. Este nevoie şi de carne de tun acolo, înainte de încleştările coloşilor.

Despre asta e vorba. Toţi cei care o critică pe Steaua şi care pretind că a jucat prost, spun prostii. Steaua a ajuns în cea mai înaltă competiţie între cluburi, în mod normal o să piardă onorabil. Cu puţin noroc şi determinare o să scoată nişte puncte, dar nu se va transforma într-o super putere. N-are cum cu plafoane salariale de 15.000 de euro.