Cei de la Netflix şi-au anunţat oficial intrarea pe piaţa din România zilele trecute, ocazie cu care au introdus noi titrări şi dublaje în limba română şi au desfăşurat o mini-campanie pe social media pe conturile mai multor seriale produse de ei (Stranger Things, House of Cards, The Crown, Narcos etc.). Au existat şi nişte evenimente cu presă şi influenceri din online iar eu am avut ocazia să particip la unul din ele. 

Chiar dacă putem folosi legal Netflix încă din ianuarie 2016, compania americană nu a fost prezentă în ţara noastră la nivel operaţional de la început. S-au desfăşurat diferite procese de selectare a unei agenţii de PR, apoi s-a lucrat mult pe partea de titrări, din câte am auzit s-au făcut şi nişte angajări. Abia acum este oficială intrarea pe piaţa din România, ceea ce înseamnă că vom vedea mai des activări aici, mai mult conţinut tradus, comunicarea mai intensă a serialelor, interfaţă în limba română.

Dacă ar fi să arunc cu supoziţii în stânga şi în dreapta, aş spune că cei de la Netflix au lansat în 2016 serviciul în 100 de ţări, iar apoi au analizat rezultatele din fiecare piaţă. Acolo unde a meritat au crescut investiţiile, iar în restul ţărilor au aşteptat să prindă tracţiune platforma. Dacă e corect raţionamentul ăsta, nu pot decât să mă bucur că suntem pe lista celor cu cifre bune, mai ales că suntem doar a 20-a limbă oficială. Asta înseamnă că putem avea conţinut mai mult şi mai bun.

Paranteză: pentru că de la început s-a plâns lumea că Netflixul “nostru” e mai slab decât Netflixul “american”, să explicăm puţin cum funcţionează treaba cu licenţierea de content. Pe scurt, orice film sau serial din lumea asta are un distribuitor care cumpără drepturile de difuzare într-un anumit spaţiu geografic şi pe o anumită perioadă de timp. Deci dacă ProTV a cumpărat House of Cards pentru 2 ani pe România, Netflix nu are voie să-l difuzeze aici, chiar dacă e serialul lor! (ceea ce s-a şi întâmplat la început, dacă vă mai amintiţi). Problema cu Europa şi România în special e că există multe filme care au drepturile de difuzare vândute, aşa că Netflix nu le poate cumpăra momentan. De-asta nu avem tot ce e în SUA. Totuşi, e valabilă şi reciproca, unele showuri fiind disponibile mai rapid în Europa (în special cele făcute de BBC).

Dacă România are cifre bune, va exista interes mai mare şi pentru Netflix să achiziţioneze drepturile pentru mai mult content, e super logic. Chiar şi aşa, în acest moment există mii de filme şi o mulţime de seriale disponibile, mult cu titrări şi dublaje în limba română, efectiv n-aveţi timp să le vedeţi pe toate.

Şi dacă tot ne-am întors la dublaje, pe mine mă miră puţin existenţa lor. Efectiv nu-şi are rostul această investiţie, piaţa din România este mult diferită faţă de ceea ce se întâmplă în Vest, unde mai toate televiziunile fac dublaje. Chiar şi cei doi reprezentanţi Netflix cu care am stat de vorbă erau uşor miraţi de modul în care consumăm serialele (cu titrări în engleză, română sau chiar fără titrări). 

Comparativ cu acum 1 an şi jumătate cred că piaţa de streaming a crescut extrem de mult. În bula în care mă învârt eu mai toată lumea are cel puţin un abonament la un astfel de serviciu, iar mulţi au două (Netflix şi HBO GO). Chestia asta era absolut normală încă din 2015, când 40% dintre americani aveau două astfel de abonamente.

Legat de conţinutul românesc, e greu de crezut că va exista prea curând. Poate nişte drepturi cumpărate pentru ceva content mai vechi, dar momentan cred că e exclus să vedem un Netflix Original produs în România.

În altă ordine de idei, am întrebat dacă n-ar fi profitabil să facă research privind showurile propulare în trecut în fiecare ţară şi să cumpere drepturile. Mă gândesc acum la oameni care ar revedea cu plăcere Quantum Leap (Capcana Timpului), Xena, Hercule, Dallas şi alte seriale care au făcut istorie în ţara noastră. Răspunsul a fost descurajator. Se pare că multe din dealurile care se făceau în anii ’90 şi 2000 erau semnate pe 10-15 sau chiar 20 de ani (inclusiv pe online!). Deci multe din serialele astea pot părea nişte vechituri ieftine însă nu sunt chiar aşa. 

Până una-alta vă recomand să încercaţi Netflix, prima lună e gratuită, iar apoi puteţi plăti între 8 şi 12 euro lunar. Abonamentele de 12 euro permit 4 dispozitive pe care să vizionaţi concomitent, deci poate fi împărţit cu prietenii sau familia.

Merită să vedeţi The Crown, Narcos, House of Cards, Peaky Blinders, Stranger Things, 13 Reasons Why, Marco Polo, Vikings şi o mulţime de filme clasice care sunt disponibile.

PS: Tot apartamentul în care s-au desfăşurat evenimentele astea era pe tematica serialelor Netflix, în imaginea de mai jos mă puteţi vedea în rolul lui Frank Underwook.