Top of mind în 2018

Hai că s-a dus. Bun sau rău, 2018 nu se mai întoarce, aşa că rămânem cu amintirile.

Per total a fost mai bine decât în 2017. Un an în care am muncit din greu pentru orice. Pentru a menţine legătura cu prietenii, pentru a creşte businessul, pentru a-mi îndeplini câteva obiective pe termen lung.

Am început să alerg mai serios. Aproape 200 de km în 2018 nu mint! Prima competiţie oficială, sunt convins că vor mai urma multe de-acum încolo. 

Am mai tăiat din dulciuri, am început să conştientizez că sunt la vârsta la care se adună kilogramele după orice perioadă de excese. („hă, hă, dar tu eşti slab!”; da, sunt, şi intenţionez să rămân aşa în următorii ani, nu să pun 10 kg din dulciuri, alcool şi shaorma).

2018 a însemnat o super experienţă la Roland Garros. Şi înainte de asta un city-break la Veneţia pe frig şi ploaie. 

Plus două perioade extrem de aglomerate de muncă, prima la începutul anului, a doua la final, după fiecare am simţit că o iau razna, bine că s-au dus.

A fost anul în care am reuşit să-mi creez un obicei de citit. N-aş fi reuşit fără ajutor, pentru că mereu era ceva mai important de făcut, aşa că cititul pica pe ultimul loc. După workshopul susţinut de Andrei şi Cristina în septembrie am început să citesc zilnic, aşa că iată-mă în decembrie cu multe cărţi terminate din teancul de pe noptieră. BTW, blogul lui Andrei este unul dintre proiectele mişto la care am lucrat în 2018.

Am împlinit 30 de ani la Berlin. A fost o excursie neplanificată, care până la urmă s-a dovedit a fi o alegere foarte bună pentru că în felul ăsta mi-am mai sărbătorit ziua de câteva ori cu prieteni dragi şi am ajuns la „luna mea de naştere”.

Am mai renunţat la activităţi legate de blog, excursii, press-tripuri şi chestii de genul ăsta, voi mai tăia şi în 2019. Sunt mişto, dar când ai deja vreo 8 ani în „industria” asta (de campanii, că de blogging sunt mai mulţi) ajungi să te plictiseşti, ceea ce e un semn că poate ar trebui să-i laşi şi pe alţii să se bucure. Totuşi, blogul merge înainte, mă bucur că s-a strâns mai multă lume pe aici în 2018. Cifrele sunt tot mai bune, iar faptul că lumea comentează aici sau pe Facebook şi apreciază postările mă face să-i dau înainte cu acest job part-time.

A fost un an greu din punct de vedere politic, ceea ce a crescut presiunea socială. Prieteni sau cunoscuţi au plecat din ţară, în căutarea stabilităţii şi a unui viitor mai sigur. Nu neapărat mai bun, dar mai bine conturat, în contrast cu nesiguranţa de aici. Toate perioadele de proteste m-au făcut să mă gândesc serios la variante de a pleca din România, deşi până acum nu luam asta în calcul. Momentan n-am luat nicio decizie.

Evident, n-am reuşit tot ce mi-am propus la început de 2018. N-am schimbat încă maşina, în special pentru că mă tem de o nouă criză, aşa că o cheltuială de 20k+ euro nu pare o idee bună momentan. Vedem ce se întâmplă în 2019.

De la anul viitor îmi doresc un concediu de 2 săptămâni cu burta la soare pe undeva prin Grecia, nişte city-breakuri, o soluţie prin care să nu mai simt că se evaporă ultimele 2-3 luni ale anului. 

Hai, La mulţi ani!