România a pierdut turneul WTA de la Bucureşti, care urmează să se desfăşoare începând cu acest an la Budapesta.

Vestea asta nu e o noutate, de vreo 2 ani tot se vorbeşte despre asta. Şi cum condiţiile logistice de la Bucureşti nu s-au schimbat deloc, e normal că turneul chiar a fost mutat.

Şi, vai, ce rău ne pare! O să ne dăm cu fundul de pământ, o să ne revoltăm, o să plângă oamenii de-o să sară cămaşa de pe ei. Sau nu.

Turneul WTA de la Bucureşti era, alături de Discovery şi de emisiunea Omul care aduce cartea, genul de chestie cu care dădea bine să te asociezi. De-aia era sold-out la meciurile demonstrative şi bătea vântul pe la meciurile din primele tururi. Pentru că publicul din România era mult prea pretenţios ca să vadă jucătoare de locurile 30-80 WTA. Sau pentru că pur şi simplu nu ne păsa cu adevărat.

Din păcate, cei care vor suferi cu adevărat sunt copiii. Cei care ar fi avut ocazia să participe la turneu ca voluntari, cei pentru care ar fi contat extrem de mult să stea prin preajma unor jucătoare precum Sevastova, Irina Begu sau Petra Martic.

Adevărul e că turneul de la Bucureşti ajunsese o improvizaţie, chiar dacă există un potenţial enorm în baza sportivă din Cotroceni. Nici acum nu-mi dau seama de ce nu se reface arena centrală. Dacă aş fi fost în PSD şi voiam să-l dau jos pe Isărescu (ceea ce am înţeles că ar vrea să facă), îl tocam zi de zi cu Arenele BNR. E inadmisibil să ţină cu dinţii de acel complex şi să-l blocheze în anii ’90. Sper că nu aşteaptă să pice toate clădirile ca să poată construi vreo serie de blocuri rezidenţiale şi acolo.

În momentul ăsta chiar nu-i mai deranjează nimeni pe cei de la BNR, turneul ATP a dispărut, turneul WTA s-a dus, acum n-o să mai intre nimeni în Arene vara.