Se presupune că începând de azi companii precum UBER şi Bolt nu vor mai putea funcţiona pentru că s-a modificat ceva în lege, care le permite autorităţilor să-i amendeze pe şoferii suspectaţi de activităţi ilegale de transport la fiecare abatere. Înainte era nevoie să se demonstreze că activitatea respectivă este una repetată.

Din punct de vedere legal, UBER şi Bolt nu au drept de funcţionare. Conform legilor care sunt în vigoare în acest moment, activitatea lor e cel puţin într-o zonă gri. Însă conform legilor din urmă cu 150 de ani femeile nu aveau drept de vot, boierii puteau să deţină sclavi, iar transportul de persoane se făcea cu diligenţa (sau poştalionul, depinde cum vreţi să-i spuneţi).

Normal ar fi ca autorităţile să ajungă la o soluţie de compromis cu aceste companii. Să accepte că timpurile s-au schimbat şi să le dea un soi de autorizaţie, nu să-i vâneze ca pe marii infractori din Madagascar. Însă asta nu se întâmplă şi din cauza presiunii pe care o pun taximetriştii. O breaslă depăşită de timpuri în România cel puţin, care se agaţă de nişte chichiţe pentru a rezista în piaţă.

Moral ar fi ca taximetriştii să protesteze împotriva preţurilor prea mici stabilite de consiliul local, împotriva traficului infernal, împotriva şpăgilor care se dau pentru autorizaţiile de transport. Nu să se agaţe de faptul că UBERiştii nu au autorizaţie, când problema lor nu e asta de fapt. Problema lor este că UBER şi Bolt îi scot de pe piaţă cu servicii mai predictibile, cu interacţiune diferită cu şoferul (te rogi mai rar de şofer să te ia în cursă), cu plata cu cardul etc.

Ce-o să se schimbe până la urmă? Probabil că nimic. Sunt puţine oraşe în care UBER şi Bolt au fost interzise de tot. De cele mai multe ori interdicţiile sunt de scurtă durată, sunt contestate, retrase prin tribunale, sau pur şi simplu nu se pun în aplicare.

Cert este că oamenii îşi doresc astfel de servicii şi că unii dintre ei îşi asumă riscurile pe care le presupun.