Mă uitam zilele trecute pe story-uri de la UNTOLD şi mă minunam de capacitatea influencerilor de a procesa atât de multă informaţie, de a bifa atâtea activări, de a interacţiona cu atâţia oameni. 

Unii sunt atât de tineri şi au parte de atâta atenţie încât e fascinant cum fac faţă. M-am întâlnit sporadic cu genul ăla de atenţie şi mi se pare compleşitor, fie că vorbim de sute de comentarii pe blog, Instagram, Facebook sau ce-o fi. Să faci asta zilnic e un full time job în sine. Şi există ajutor specializat pentru asta.

Dar eu mă gândesc la altceva. Copiilor ăstora o să le treacă vremea. Aşa cum le-a trecut vremea şi unor bloggeri, se va întâmpla şi cu Instagramerii şi Youtuberii care sunt acum foarte cool. Unii vor reuşi să se reinventeze, cei mai mulţi or să se piardă pe drum. Şi-atunci va trebui să pregătiţi nişte psihologi buni de tot, pentru că vor urma nişte depresii nasoale.

Ce-o să se întâmple când brandurile nu-i vor mai invita la toate evenimentele posibile? Ce vor face atunci când n-o să-i mai oprească lumea pe stradă pentru poze? Sau când agenţiile nu vor mai arunca cu bani în ei? Cu ce vor umple golul acestui full-time job pe care îl au acum?

Şi nu mă gândesc la cei care chiar au o meserie şi se pot întoarce în agenţie (sau la orice job anterior) dacă nu mai merge treaba. Ci la cei care fie sunt prea puşti ca să fi avut un job real înainte de influencing, fie nu ştiu să facă altceva. Cum se vor simţi oamenii ăştia?