Zilele astea s-a reluat povestea cu influencerii care nu livrează mare lucru, acum pornind de la ceva eveniment de la Cluj la care au venit doar vreo 4 persoane. Vali şi Alex au atins subiectul deja, dar s-au referit mai mult la cifre. Sute de mii de followeri care nu se transformă în conversii, participanţi, cumpărători ai unui sandviş sau măcar afişări pe un clip. Însă asta e doar o jumătate de problemă. Şi situaţiile astea se repetă pentru că toţi cei care au obiective de awareness consideră că la ei nu se aplică discuţiile astea.

Un alt motiv pentru care sunt folosiţi aceşti oameni este transferul de reputaţie. Brandul de ceasuri X se asociază cu un influencer nu doar ca să-i convingă pe fanii influencerului să cumpere ceasurile, ci şi ca să transfere către brand o parte din calităţile pe care le are omul respectiv. Orice brand care se asociază cu Federer vrea să transmită excelenţă. Vodafone l-a luat pe Bromania pentru că e cool, la fel şi Telekom cu Deliric. Ambele branduri de telefonie vor să le arate tinerilor că şi ei sunt cool. Pentru alte branduri e important să comunice integritatea, eficienţa etc. Catena, de exemplu, şi-a ales foarte bine “influencerii” cu care lucrează, sunt foarte relevanţi pentru publicul lor ţintă. Că au nişte aduri uneori jenante e altă poveste.