M-am tot uitat în utlima vreme la articolele lui Vali despre modul în care se împart bugetele de influencereală și mi-am pus întrebări.
Prima întrebare care îmi vine în minte când văd fazele astea este ”vreau să las agenția și tot ce fac pe comunicare pentru a fi creator de conținut?”. Răspunsul este ”nu”, altfel m-aș concentra pe așa ceva și probabil că ar fi nevoie să renunț la jobul zilnic. Citeşte tot articolul
În ultimele luni am văzut că au explodat reclamele făcute de oameni obişnuiţi pe Instagram. Fete (şi băieţi, dar mai puţin) care cheltuie nişte sume de bani ca să îşi promoveze conţinutul. Nu fac asta de dragul pozelor pe care le-au produs sau ca să se laude în faţa străinilor, să nu fim naivi. Chiar dacă sunt făcute în locuri drăguţe, acele cadre suprasaturate au un singur scop: să-i transforme în influenceri.
Micro, nano, orice se poate. Important e să fie un număr de followeri suficient de mare încât să-i bage cineva în seamă. Orice brand e bun pentru început, să se vadă că merge treaba.
Ei sunt cei naivi (și mulți) care au senzația că așa se face. Așa ajungi la sute de mii de followeri, prin reclame băgate constant și conținutul ăla bun. Așa îți formezi o comunitate. Cuvântul ăsta la care orice brand manager face ochi mari. Citeşte tot articolul
M-am gândit mult zilele astea la povestea cu Ana Morodan și dosarele ei penale.
Mi s-a părut total nepotrivită îngăduința pe care o afișau unii influenceri de la noi, ba chiar o cereau și altora. Citeşte tot articolul
Am ajuns la conferinţa de presă ce marchează 10 ani de Youtube în România, seara a fost şi o petrecere epică la care au cântat Delia, Asia, Body & Soul şi alţii. N-am mai mers şi la petrecere din motive de şedinţă foto la business-ul paralel, dar am auzit că s-a stat mult după miezul nopţii. Mă bucur că se bagă atâţia bani în astfel de lucruri pentru că Google întoarce puţin din tot ce încasează în economia noastră. Locul în care au avut loc evenimentele are acţionari români, toate firmele care au fost implicate în treaba asta de la catering până la PR sunt româneşti, se taie nişte facturi acolo.
Acum comparaţi cu chestiile pe care le-a făcut Meta vreodată în România. Sau chiar şi Apple. Şi în Facebook + Instagram se bagă bugete uriaşe din partea companiilor, dar nu-mi aduc aminte să fi arătat prea mare interes de comunicare cu piaţa. De apreciere a creatorilor de conţinut de pe urma cărora faci nişte bani, până la urmă. Citeşte tot articolul
În ultima vreme am observat producţii tot mai complexe când vine vorba de reclame produse de influenceri. Primul exemplu care îmi vine în minte e reclama asta de la Revolut, făcută de Florina Toma. Chestia asta e super muncită, cu cadre trase în tot felul de situaţii, selecţie din cadre mai vechi, montaj, chestii.
Producţia asta, alături de taxa de influencereală probabil că au dus costul la cel puţin 10.000 de euro. Dacă include mai multe chestii campania, poate fi şi mai mult (20-30-50k). Cu banii ăştia făceai pe vremuri o reclamă de TV. Citeşte tot articolul
Mi-am adus aminte recent ce însemnau campaniile pe bloguri cu 10-12 ani în urmă și cum se punea problema atunci de ambele părți, autori și cititori. Pe de-o parte aveam bloggerii care încercau să scrie o poveste interesantă, emoționantă, ceva haios sau poate o istorie personală, iar la final făceau legătura cu vreun brand comercial. De cealaltă parte erau cititorii, consumatori care până la urmă aveau acces gratuit la gânduri, recomandări și povești ale unui om. Și cu toate astea n-aveau nicio problemă să protesteze când vedeau campaniile astea plătite legate cu vreun context personal. Nici nu era problema cu marcarea în sine, ci era mai mult o dezamăgire că după 10 paragrafe interesante urma unul singur cu momentul sponsorului.
Ultimii 2-3 ani au adus un boom al creatorilor de conţinut, care s-au înmulţit mai ceva decât insert glumiţă aici. Orice om care are puls şi creier poate deveni creator de conținut şi mai rău e că, de cele mai multe ori, îşi exercită acest drept. Mă bucur că se renunță ușor-ușor la termenul de ”influencer”, că mulți dintre oamenii ăștia n-au influențat în viața lor nici un copil de 5 ani să mănânce o înghețată.
Popularea asta forțată a internetului cu creatori de conținut a adus modificări în algoritmi, a schimbat formate și, în general, a obosit pe toată lumea.
Problema nu e cu numărul de creatori, ci cu faptul că fiecare intră în hora afișărilor și a prezenței pe la evenimente. Facem conținut doar ca să se vadă că am postat ceva, că suntem acolo, să pară că suntem importanți și ne bagă lumea în seamă, nu contează dacă avem ceva de zis, dacă am făcut chestii interesante. Citeşte tot articolul
S-a apucat (încă) un vlogger de OnlyFans. M-am uitat puțin pe cont, am văzut și clipurile care au scăpat pe net, apoi am ridicat din umeri și am mers mai departe. Alții fac zilnic o grămadă de chestii care le aduc un sac de bani, maimuț entertainment. Creatori de conținut total nememorabil, desprins din episoadele de Black Mirror.
Poate că primul impuls ar fi să te oftici, mai ales când auzi de sume absolut obscene care se câștigă din așa ceva. 10-15-20.000 de euro pe lună datorită acestor comunități, cu mențiunea că multe dintre ele sunt la fel de discutabile precum tumbele morale pe care le fac influencerii. Citeşte tot articolul
În ultimii ani am observat că tot mai multă lume visează la mulţi followeri pe Instagram sau Youtube, adică un statut de influencer şi tot ce aduce asta la pachet: bani făcuţi relativ uşor (da, ştiu, e muncă multă, dar nu sunt 12-14 ore petrecute la birou), cadouri de la branduri, invitaţii la lansări şi press tripuri. Viaţă de rock star, i-am putea spune. Sau de piţipoancă întreţinută.
Şi poate că e normal să vezi asta la copii şi adolescenţi. Selly, Dorian Popa, alţi oameni care li se par lor cool, care au acces la maşini, bani şi care au „valoare”. Nu-s toţi tinerii aşa, însă dacă iei în calcul cum merge educaţia pe la noi, reperele astea sunt previzibile.
Problema şi chestia care mă sperie pe mine cu adevărat este că dorinţa asta s-a extins şi la oameni maturi, oameni serioşi, care şi-ar putea câştiga banii în alte moduri.
Urmăream recent ştirile mondene şi am dat de un video cu Lucian Viziru care mi-a oferit o imagine destul de clară despre viitorul influencerilor de la noi.
Lucian Viziru a cântat în formaţia Gaz pe Foc, apoi a intrat în televiziune unde a prezentat diferite emisiuni şi a jucat în telenovele. Inimă de ţigan şi toate celelalte telenovele importante făcute de Acasă TV în anii 2000. Era cineva. Scăpai o poză pe jos cu Lucian Viziru şi leşinau femeile pe o rază de 2 kilometri.
Pe urmă a dispărut şi singurul moment în care lumea îşi mai aducea aminte de el era când apărea prin presă fratele lui, Augustin Viziru. Citeşte tot articolul
