Casual stuff

IN Casual stuff

Săptămâna trecută, la vizita prin Neamţ, am cunoscut şi câţiva meşteri populari care duc mai departe tradiţiile din zona Moldovei. În poza de mai sus este doamna Rodica Ciocartau (cu ochelari) – care se ocupă de ţesut, iar mai jos îl puteţi vedea pe domnul Ion Albu – care ne-a creat măştile astea. Sunt nişte oameni trecuţi de 50 de ani, care trăiesc prin nişte sate moldoveneşti uitate de lume.

Ai zice că nu ştiu de internet, Uniuni Europene şi alte treburi de pe la oraş. Însă cei doi meşteri sunt destul de conectaţi la viaţa orăşenilor. Nu folosesc prea des internetul, dar ştiu să-i trimită pe turişti pe pagina ViziteazăNeamţ.

Ce-am observat la amândoi şi m-a impresionat (şi am întâlnit acelaşi discurs şi la Depozitul de Armăsari de la Dumbrava) e lejeritatea cu care vorbesc despre fondurile europene. Doamna Rodica povestea că tocmai a terminat munca pentru nişte costume populare achiziţionate de o comună de undeva din Moldova cu fonduri europene. Vreo 27 de costume complete.

Asta după ce anul trecut a participat la o serie de ateliere menite să ducă mai departe tradiţia, ateliere finanţate tot pe bani europeni.

Domnul Ion Albu ne-a povestit cam acelaşi lucru, atât despre ateliere, cât şi despre alte proiecte la care a obţinut finanţare sau a fost plătit din bani de la UE obţinuţi de altcineva.

La Dumbrava sunt în proiect nişte accesări de fonduri, şi despre asta am auzit şi la Rezervaţia de Zimbri sau la Lacul Roşu.

Habar n-am care e rata de absorbţie a fondurilor europene pentru judeţul Neamţ, însă cred că e destul de mare. Asta m-a bucurat foarte mult, pentru că trăiam cu impresia că fondurile europene sunt în general pentru băieţii deştepţi care fac tot felul de aranjamente.

Auzind poveştile meşterilor populari, mi-am dat seama că lumea ştie despre aceste variante, semn că toate campaniile de informare desfăşurate la nivel local şi-au făcut treaba şi banii de la UE pot fi şi sunt accesaţi (şi) de cine trebuie. Nu-mi fac iluzii că ar fi uşor, dar dacă oamenii ăştia din Pipirig şi Timişeşti s-au descurcat, pot şi alţii.

O listă cu meşteşugarii din judeţul Neamţ găsiţi aici, iar un articol detaliat despre meşterii întâlniţi în excursia noastră pe Lumea Mare.

priNeamţ este un eveniment susținut de Primăria Piatra NeamţCentral Plaza HotelPetromCosmote, Noroc şi Autonom.

Sursa foto 1, 2

IN Casual stuff

Un nou sezon de pe 30 septembrie. De-acum şi pe Voyo.ro (care am înţeles că dă streamul ProTv pe bani, habar n-aveam).

IN Casual stuff

povesteam acum câteva luni despre campania I love recycling – iniţiată de Cosmote. Pentru fiecare telefon dus în magazinele partenere pentru a fi colectat, Cosmote plantează câte un copac şi se îngrijeşte de el pentru următorii 5 ani.

Încă n-am revenit cu rezultatele finale ale campaniei pentru că termenul limită este 30 septembrie (dar imediat cum se termină, le cer). Până la acea dată mai puteţi planta copaci cu ajutorul telefoanelor vechi. Din 2009 până acum s-au colectat vreo 6500 de telefoane. Asta ar însemna vreo 2000 pe an. Mie mi se pare excelent dacă se vor planta 2000 de copaci, mai ales în condiţiile în care eforturile de împădurire sunt tot mai ample în ultimii ani. Suntem pe drumul cel bun din punctul ăsta de vedere, dar se poate şi mai bine.

Şi pentru că vă ziceam că ar prinde bine un stimulent, există şi un concurs care are ca premii un Samsung I9300 Galaxy S3 White, un Nokia Lumia 710 white şi un Motorola XT615 MotoLuxe White. Pe aplicaţia de Facebook de pe pagina Cosmote România vă puteţi înscrie imediat după ce aţi dus la centrul de colectare telefonul vostru vechi. Detalii complete despre concurs găsiţi aici.

Aveţi aproape 2 săptămâni să căutaţi prin sertare telefoanele alea vechi şi să le duceţi la unul dintre punctele de colectare (magazinele Cosmote şi Germanos). Dacă nu vă motivează copacii plantaţi în schimbul telefoanelor reciclate (deşi ar trebui), măcar s-o faceţi pentru concurs.

IN Casual stuff

Clujul ne-a întâmpinat cu ceva ploaie, dar asta nu ne-a împiedicat să ne plimbăm pe la câteva dintre brandurile extrem de cunoscute ale oraşului.

Am început turul cu o vizită la Primăria Cluj-Napoca, unde l-am întâlnit pe fostul premier Emil Boc. După Gheorghe Ştefan, e al doilea primar care se întâlneşte cu bloggerii în decurs de o săptămână.
Citeşte tot articolul

Aplicaţii mişto

question_answer0
IN Casual stuff

Era o vreme în care toată lumea făcea aplicaţii de Facebook. Cred că prin 2010 a fost un boom al aplicaţiilor. Toată lumea căuta disperată dezvoltatori, însă cei mai mulţi nu ştiau exact de ce fac asta. Odată cu timpul s-a stins şi nebunia cu aplicaţiile, lumea s-a reorientat spre Facebook Ads. Ăsta e un lucru bun, pentru că suntem scutiţi de o serie de aplicaţii proaste, iar agenţiile se gândesc bine de tot înainte să facă ceva. Şi chiar am descoperit două aplicaţii mişto în ultima vreme.

Prima e Some Stories de la Jack Daniels România. Până pe 25 septembrie puteţi continua povestea începută de Dan Puric în aplicaţie – în limita a 162 de cuvinte. Cele mai bune 4 continuări sunt alese în fiecare zi pentru a duce mai departe povestea. Câştigătorii zilei primesc câte o agendă cu logoul Jack Daniels (foarte mişto, din piele) şi au şansa să primească 2 Vip Passes la un party foarte mişto. Aruncaţi o privire, deja s-a legat o poveste mişto. Sper să se şi tipărească.

A doua aplicaţie e 1 zâmbet = 1 produs donat de la Colgate. Compania şi-a propus să doneze 100.000 de produse prin intermediul organizaţiei Crucea Roşie în schimbul a 100.000 de zâmbete urcate în aplicaţia de Facebook. Tot ce trebuie să faceţi este să zâmbiţi, să faceţi o poză şi să o încărcaţi în aplicaţie. Momentan s-a ajuns la 10.000 de zâmbete (şi, implicit 10.000 de produse donate). Ideea e simplă, dar are un scop nobil, deci se acceptă.

 

IN Casual stuff

Pentru că n-am mai plecat de mult prin ţară (se fac aproape 48 de ore), mă pregătesc să pornesc spre Cluuuuuuj. Am ratat prima ediţie Cluj Brands Tour din motive obiective. Florica şi Zicu au acceptat, nu s-au supărat, şi m-au mai chemat o dată, doar-doar ajung să le văd şi eu oraşul.

E prima oară când merg la Cluj, până acum am trecut prin oraş şi pe lângă, dar n-am avut ocazia să stau (ştiţi voi cum sunt bucureştenii, vacanţele se fac doar pe Valea Prahovei şi la mare). Sper să apuc să văd şi oraşul printre drumurile pe care le avem în program. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff


sursa foto
Unde oamenii fac diferenţa

Aşa scrie pe cărţile de vizită de la Central Plaza Hotel din Piatra-Neamţ. Fiind un hotel de 4 stele, servirea e impecabilă, camerele arată excepţional, mâncarea e excelentă. De cele mai multe ori serviciile astea sunt normale la un anumit nivel. Însă la Piatra oamenii chiar fac diferenţa. E acel 5% în plus pe care îl fac toţi angajaţii (de la directorul general până la cameriste) pentru ca lucrurile să iasă bine.

N-o să ascund faptul că noi am avut parte de tratament special. Cătălin, directorul hotelului, a stat pe lângă grupul de bloggeri mai mult chiar şi decât stau unii oameni de PR pe la evenimente similare. Şi-a dorit să ne facă să ne simţim bine şi s-a simţit bine alături de noi (cel puţin cu impresia asta am rămas). E genul de om care înţelege că ăsta e business-ul lui:  să fie o gazdă bună, nu neapărat să numere prosoapele curate. Nu vă mai spun că-mi place ce prezenţă online au, ăsta e bonus.

La fel de bine am fost primiţi şi la herghelia din Timişeşti. Sau, mai exact, Depozitul de Armăsari de la Dumbrava. Am fost aşteptaţi cu plăcinte şi magneţi de frigider! Am făcut un tur complet al ansamblului, am văzut şi camerele în care te poţi caza dacă vrei să stai câteva zile şi să călăreşti, unii s-au şi plimbat puţin în şa. Şi chiar dacă era duminică după-amiază, oamenii erau la posturi şi ne aşteptau bucuroşi

Istoria s-a repetat pe tot parcursul călătoriei noastre prin Neamţ şi asta m-a convins că deviza e valabilă pentru întregul judeţ, nu doar pentru Central Plaza.

Şi chiar dacă eram noi o „delegaţie de jurnalişti”, sunt convins că ospitalitatea e o obişnuinţă pentru oamenii de acolo.

priNeamţ este un eveniment susținut de Primăria Piatra NeamţCentral Plaza HotelPetromCosmote, Noroc şi Autonom.

IN Casual stuff

Povesteam cu un mecanic auto despre drumurile pe care le-am făcut în ultimii ani prin ţară. Ştiind ce maşină conduc, era uimit să afle că se ţine atât de bine Hoimobilul, plimbat pe toţi coclaurii.

I-am explicat că nici n-aş fi putut ajunge peste tot cu un Clio şi că, oricum, ar fi însemnat s-o ţin într-o continuă revizie. Orice maşină oboseşte dacă îi dai în halul ăla kilometrajul peste cap.

Iar omul, într-un moment de înţelepciune, mi-a zis aşa:

Să ştii că şi reviziile pentru oameni vin, doar că vin mult mai târziu şi sunt mai costisitoare!”

IN Casual stuff

Prin şcoala generală şi liceu pariam. În general pe fotbal, sume extrem de mici. Puneam câte un bilet la Pariloto sperând să-mi înmulţesc banii de buzunar. Niciodată nu riscam, pariam pe cote mici şi meciuri multe. Evident, de foarte multe ori apăreau surprize care îmi dădeau planurile peste cap şi îmi goleau buzunarele.

În locul celor 30 sau 50 de lei pe care i-aş fi putut câştiga, mă alegeam cu o pagubă de 5-7 lei, poate chiar 10. Evident, se mai întâmpla să dau şi lovitura (cu sume până în 100 de lei) şi să cred că mi-am acoperit toate daunele precedente. O vreme asta m-a făcut să pariez în continuare, până când am făcut socoteala şi mi-am dat seama că există o variantă mult mai simplă. Am ales să nu mai pariez şi să-mi păstrez banii pe care i-aş fi dat pe bilete. Abia atunci am început să câştig din pariuri. Ulterior am găsit o modalitate şi mai sigură de înmulţire a banilor: munca.

Bineînţeles, sunt şi cazuri de oameni care câştigă o grămadă de bani din pariuri (la propriu). Am şi în familie un împătimit care a devenit foarte experimentat în diverse sporturi de peste ocean. Numai că el petrece ore în şir în faţa calculatorului studiind cote şi predicţii, iar noi nu vorbim despre pariori profesionişti. Povestea asta e mai degrabă despre mintea românului cea de pe urmă.

IN Casual stuff

V-am mai spus că prefer evenimentele din provincie. Oamenii sunt plini de entuziasm, toate momentele sunt tratate cu seriozitate, rutina încă nu şi-a făcut loc printre participanţi şi organizatori. De-asta conferinţele legate de social media prind aşa bine în afara Bucureştiului.

Timişoara, Clujul, Sibiul şi, mai recent, Oradea sunt câteva dintre comunităţile care au găzduit evenimente cu şi despre social media. O serie de alte oraşe sunt pregătite să aplice reţeta, însă e nevoie de câţiva temerari. Citeşte tot articolul

Meniu