Category

Web

Nu îngropaţi Standout!

6

De câteva zile a pornit războiul, atât în Libia cât şi în blogosfera românească. În ambele cazuri e vorba de bani, mai mult sau mai puţin direct.

Mai întâi a scris Chinezu un post, Costin a dat şi nişte nume, Subiectiv a continuat povestea, acum a scris şi Pahomi.

Background: N-am colaborat niciodată cu Standout însă m-am bucurat atunci când Andrei Roşca a anunţat Spada Digital. M-am bucurat nu pentru că mă aşteptam la campanii pe blogul meu, ci pentru că mi se pare absolut normal să existe concurenţă pe orice piaţă. Concurenţa de orice fel ne face să evoluăm.

Deci cu Standout n-am colaborat, cu Spada n-am colaborat (şi după ce mi-am luat block de la Andrei probabil nici n-o să colaborez vreodată 🙂 ), nu mă puteţi acuza de partiprisuri

Direct sau indirect toată lumea a arătat cu degetul spre Standout. În toate discuţiile la care am asistat pe la colţuri (ce-i drept, n-am bani de luat, însă am verificat informaţia din multe surse) se vorbea despre obişnuitele întârzieri la plată. În ultima săptămână am înţeles că au început să se mai facă unele plăţi restante. Oricum, durerea cea mare de acolo vine, vă asigur. Or mai fi şi alte agenţii care nu plătesc, dar contează mai puţin.

S-au delimitat nişte tabere, unii rămân cu Ionuţ Oprea, alţii merg cu Andrei Roşca, e perfect normal.

Problema e că acest război poate să se termine în două feluri: Standout să iasă de pe piaţă sau să rămână şi să-şi achite datoriile. După cum evoluează lucrurile nu se merge spre varianta corectă. Dacă Standout iese de pe piaţă, ne întoarcem în timp. Ce-i drept, acum că există o alternativă, o agenţie care nu-şi plăteşte angajamentele nu mai are nicio şansă. Dar ideea e să încercăm vindecarea păcătosului, nu pedepsirea lui 🙂

Nimeni nu vrea să colaboreze cu o agenţie care nu plăteşte, dar mai bine să-i facem să plătească şi să avem concurenţă. Altfel ne întoarcem la un fel de monopol care sigur nu ar ajuta pe nimeni (în afară de Andrei Roşca :p ).

UPDATE: Iată şi răspunsul Standout.

It is time.

6

Iată că a venit momentul să “trecem la lucruri serioase” cum bine ziceam în oracolele din şcoala generală.

Pentru că deja nu mai fac faţă cu afluxul de informaţii pe care le-aş vrea postate pe blog, m-am hotărât să dau drumul unei pagini de Facebook menite să găzduiască nişte prostii.

Sau altfel spus, îmi trebuia o jucărie nouă, aşa că i-am făcut blogului pagină pe Facebook.

Acum că e oficial, vă mărturisesc că mi-am propus să nu dau pur şi simplu linkuri către blogul meu, ci să scriu conţinut special pentru lumea de acolo. În mare parte o să fie legat de advertising şi comunicare, chestii care mi se par nedemne de un blog nominalizat la Roblogfest :-j

Nu e final-final, urmează lucruri modificate, urmează un blogroll extins. Dar toate astea într-o emisiune viitoare, pentru că, nu-i aşa, nici nu ştiţi ce pierdeţi.

Endorsement sau display?

3

Acum câteva luni, în timpul discuţiei despre bloggerii mici şi bloggerii mari, vorbeam cu un om mult mai înţelept decât mine. Eu mă plângeam că nu există niciun fel de loialitate faţă de un brand cu care colaborezi, că lumea ar putea fi mai frumoasă, piariştii mai fericiţi etc. Interlocutorul meu m-a întrebat: “De ce te agiţi? Oricum bloggerii vând publicitatea ca pe display-ul din ziar, n-au nicio treabă cu endorsementul.”

Şi analizând puţin problema mi-am dat seama că are dreptate. Pentru că doar în displayul clasic poţi să ai azi o reclamă la o bancă de spermă iar mâine să ai reclamă la o altă bancă de spermă. Pentru că doar în displayul clasic poţi să ai uneori reclame la bănci pe pagini diferite ale ziarului. Sau în aceeaşi oră de emisie.

Acceptăm colaborări din toate părţile, fără să avem cea mai mică noţiune de loialitate faţă de parteneri (ok, sunt câţiva oameni care fac asta, dar prea puţini; ar trebui să le ia toţi exemplul). Fără să ne dorim să facem endorsement, chiar dacă probabil ne-ar aduce beneficii mai mari. Până la urmă asta e ideea, cel puţin când vine vorba de advertoriale, nu? Să scrii despre un anumit brand, dar s-o faci cu convingere, să convingi la rândul tău. Şi cum ai putea să faci asta dacă azi scrii despre Pepsi şi mâine despre Coca Cola? Nu numai că tratăm displayul pe blog ca pe display de presă clasică, dar tratăm la fel şi advertorialele pe care le scriem cu mânuţa noastră.

Citeste tot articolul

Ce n-a văzut onlineul

7

Cum stăteam ieri liniştit şi tro îmi vedeam de treabă, primesc un mail pe care n-aş fi crezut că o să-l primesc în veci.

De Lemonade Movie v-am mai spus deci ştiţi că-i vorba de un documentar independent despre viaţa oamenilor care lucrau în advertising înainte să vină criza şi care au fost puşi pe liber.

Pentru că mi-a plăcut subiectul, m-am abonat la un newsletter de pe site-ul oficial al filmului iar ieri am primit mail cu titlul “Invitation to unsubscribe”. Mi s-a părut cel puţin ciudat, mă gândeam că am făcut vreo prostie.

În mare zicea că Lemonade, filmul pentru care m-am înscris, e deja pe mai multe televiziuni de documentare şi că şi-a trăit traiu, acum Lemonade: Detroit e în lucru. Dar…

But you signed up for “Lemonade” emails, not “Lemonade: Detroit” emails. So I would like to give you this chance to unsubscribe. If by Wednesday, you haven’t removed yourself from the email list, I will start sending you occasional updates about “Lemonade: Detroit” and other future productions.

Adică în mare, eu poate nu mai vreau updateuri şi cu Detroit, de ce să mă spameze?

Puteau foarte bine să trimită următorul newsletter şi să ai acolo buton de unsubscribe. Dar oamenii au ales să fie civilizaţi. Adică fix invers faţă de cum se întâmplă în România.

Just stop and listen

1

Iată că din nou Social Media e prilej de discuţie pentru agenţii, specialişti, experţi şi trolli.

Ca să înţelegeţi despre ce e vorba puteţi să citiţi aici o selecţie de tweeturi adunate cu Storify (v-am zis că testez platforma).

Andrei Roşca este unul dintre puţinii oameni care au reuşit să realizeze lucruri notabile în online prin perseverenţă şi curaj. A reuşit să transforme Bookblog într-un business iar de curând şi-a lansat o agenţie de comunicare pe bloguri. Sunt convins că apariţia Spadei va reprezenta un pas imens în dezvoltarea pieţei din .ro. Nu doar pentru că va mai fi un organism care să educe, convingă, ghideze clienţii, ci pentru că mă aştept ca Standout (concurentul direct) să fie forţat să evolueze.

Totuşi, astăzi Andrei a crezut că ştie ce vreau să zic şi în loc să accepte o critică şi să analizeze problema, s-a grăbit să spună că sunt troll şi să-mi dea block pe Twitter. Practic s-a comportat exact ca bloggerii ăia care se consideră buricul pământului şi pe care îi descrie chiar el în articolul “the Romanian Social Media Bubble” (un articol pertinent de altfel).

Citeste tot articolul

Social Media Manager?

0

Se dă următoarea situaţie: o fată de la Crucea Roşie Americană se îmbată şi ca să arate că are o viaţă socială dă chestia asta pe Twitter. Pentru că e fată beată, o dă în bară şi publică de pe contul Crucea Roşie. “Decât” 270.000 de followeri.

Şeful ei află de trăznaie şi şterge tweetul. Povestea ajunge pe Mashable.

Ce e de reţinut de aici? Sigur, şi faptul că nu trebuie să scrii pe Twitter când eşti beat, dar mai e ceva.

Pe tipă o cheamă Gloria Huang şi este Red Cross Social Media Specialist.

Pe şeful ei îl cheamă Wendy Harman şi este Social Media Director for the Red Cross.

Noi avem o grămadă de Social Media Manageri care se manageriază pe ei înşişi. Toţi sunt manageri fără să aibă vreun subaltern, ei centrează, ei dau cu capul. Dacă nu vă place să vă daţi Specialişti, puteţi să vă puneţi Executive pe cartea de vizită. Dar nu Manager 🙂 Sigur, poţi manageria şi un cont, poţi manageria şi o situaţie. Dar mai bine nu.

Unde greşeşte Groupon

22

Groupon a intrat pe uşa din dos a online-ului românesc. Toată lumea a făcut mişto de site-ul tradus cu Google Translate, au lansat cu câteva zile înainte de revelion, iar Cem Tunakan, CEO-ul Groupon România, a reuşit să lase o impresie destul de proastă la prima apariţie publică (NetCamp 2010). Ceva din discursul de lider de piaţă al şefului Groupon România nu se potrivea cu ce s-a întâmplat în realitate.

Cred că într-o oarecare măsură Groupon a subestimat piaţa românească sau cel puţin a evaluat-o prost. Doar la nivel declarativ a intrat Groupon ca lider de piaţă, pentru că în realitate ei sunt în momentul ăsta “just another clone”. Poate sună aiurea, dar site-ul original a ajuns să se piardă printre tonele de clone. Cu ce diferenţiaţi Groupon România de celelalte site-uri de acelaşi profil? Exceptând numele (care pentru noi e important, dar pentru Average Joe nu înseamnă nimic), Groupon e la fel ca Zumzi şi celelalte site-uri de oferte.

Citeste tot articolul

Înregistrarea de la Radio Lynx

1

Pentru toţi cei care au ratat emisiunea de joi seară de la Lynx, mai jos aveţi înregistrarea completă. Păcat că nu puteţi să vedeţi şi chatul, Auraş a fost în formă. Şi Gabi Macovei. A fost fun.

Citeste tot articolul

#jobpenet – probabil primul hashtag util*

11

Aseară am fost la Radio Lynx la invitaţia lui Alex Negrea şi am anunţat în direct un proiect Twitter-related. #jobpenet este primul eveniment din România desfăşurat exclusiv pe Twitter. Vineri, 18 februarie, între orele 11:00 şi 13:00 veţi putea participa prin intermediul unui hashtag la un fel de târg online de joburi.

Practic veţi găsi în acel interval orar pe hashtagul #jobpenet angajatori în căutare de oameni, gata să fie impresionaţi de abilităţile voastre. Rămâne ca voi să vă pregătiţi până atunci cu filmuleţe de prezentare, prezentări PPT sau orice vă mai trece prin cap ca să-i convingeţi pe angajatori.

Ca să facilităm dialogul intre angajatori şi angajaţi, vor fi şi câţiva Twitter Leaders – oameni cu care puteţi lua legătura în cazul în care nu puteţi anunţa public că sunteţi în căutarea unui job sau care vă pot recomanda angajatorilor. Bobby Voicu, eCostin, Ligia Adam, Alex Negrea şi Adrian Ciubotaru sunt cei 5 Twitter Leaders de la prima ediţie a JobPeNet. Am încercat să găsim oameni din mai multe zone ca să acoperim cât mai bine comunitatea de pe Twitter.

Oricum, o să puteţi apela şi la mine sau la Carmen Rusu (care e mult mai entuziasmată decât mine în ceea ce priveşte proiectul).

Mai multe detalii găsiţi pe www.JobPeNet.ro (şi vom continua să publicăm noutăţi în următoarele zile, până la eveniment) şi tot acolo veţi putea urmări hashtagul în cazul în care nu doriţi să-l urmăriţi dintr-un client de Twitter sau de pe Twitter.com.

Aseară la Lynx au fost destul de multe întrebări, dar sincer să fiu nu-mi aduc aminte prea multe, aşa că în caz că aveţi nelămuriri, le puteţi adresa în comentarii şi vă răspund cu plăcere.

Mulţumesc Alex pentru invitaţie, sper că am reuşit o ediţie INCENDIARĂ ;))

Ne vedem vinerea viitoare!

PS: Fiind vorba de un proiect desfăşurat pe Twitter, foarte importantă e comunitatea, aşa că mă bazez pe voi să-l daţi mai departe şi să participaţi dacă sunteţi în căutare de job.

PSS: Pentru că e un proiect Superior Media, de logo e responsabil Alex.

*) A se citi: probabil primul meu hashtag util. Fac precizarea ca să se risipească suspiciunile de aroganţă. Istoric: Jobpenet s-a născut cam în perioada în care ne distram cu #comuniste şi Tudor Galoş a întrebat dacă nu facem şi noi un hashtag util. Deci iată, am făcut.

Responsabil pentru 2000 de oameni

0

spuneam zilele trecute despre cazul unui jucător de la Liverpool, Ryan Babel, care a postat o fotografie două fotografii ce îl atacă pe arbitrul Howard Webb. Federaţia Engleză de Fotbal s-a sesizat în cazul respectiv şi a deschis o anchetă în urma căreia Babel a fost amendat cu 10.000 de lire. Un avertisment uşor, cum zic englezii.

Unul dintre membrii comisiei de disciplina a declarat:

“Social network sites, like Twitter, must be regarded as being in the public domain and all participants need to be aware, in the same way as if making a public statement in other forms of media, that any comments would be transmitted to a wider audience.  It is their responsibility to ensure only appropriate comments are used.

Adică Social Media nu e chiar o joacă,  ba chiar e un alt tip de media – la fel ca radio-ul sau televiziunile şi ceea ce spunem noi acolo poate avea repercusiuni (chiar dacă la ei primeşti amendă şi la noi nu se întâmplă nimic – consecinţe care ating diferiţi oameni există în ambele cazuri).

Aşa că fiecare dintre noi e responsabil pentru ceea ce spune în faţa urmăritorilor săi (aproape 2000 în cazul meu). Deşi nu cred că mi-ar plăcea ca la fiecare tweet imbecil să vină cineva să-mi spună “Ai scris o tâmpenie? 10.000 de lire amendă!”.