Category

Web

Avem un om de online. Cum îl păstrăm întreg?

9

E goană după social media manageri, oameni de online, piarişti digitali and so on. Prost iniţiat acest curent, total nefondat dacă ne gândim că cine voia cu adevărat să-şi ia om de online îşi lua până acum. Restul, cei care abia acum încep să se uite spre internet, o fac pentru că au văzut la alţii, pentru că “are toată lumea”, pentru că “noi n-avem” şi “poate ne-ar trebui”.  Şi ştie el ce trebuie să facă după ce îl angajăm.

Clienţii (sau agenţiile) care au acceptat ideea că ar avea nevoie de un om de online au făcut doar jumătate din treabă. Cealaltă jumătate ţine de capacitatea de a înţelege cum funcţionează acest om de online.

Acest om de online funcţionează cât timp nu munceşte non-stop implementând chestii. 50% din munca unui om de online ţine de informare. E un domeniu în care nu-ţi permiţi să citeşti la sfârşit de săptămână noutăţile. Pentru că azi Facebook poate anunţă că se închide şi până sâmbătă când citeşti tu articole pe tema asta poate dai ok-ul pentru nişte aplicaţii pentru Facebook.

Sau poate Foursquare anunţă că vine în România şi trebuie să fii pe fază ca să faci un deal cu ei încă de la început.

Sau poate apare un studiu despre cum consumă lumea Facebook, la ce ore şi în ce contexte o fac. Iar dacă tu sari peste informaţiile astea eşti degeaba.

Am o grămadă de colegi care lucrează până îşi dau sufletul implementând chestii şi nu mai apucă să fie la curent cu ce se întâmplă pe piaţă. E inadmisibil să nu ştii când apar chestii gen Facebook Deals, să nu ştii ce e Groupon, să nu ştii cum îl cheamă pe X sau pe Y. Nu ţine de cât timp liber ai, pentru că jumătate din timpul petrecut la birou trebuie alocat pentru informare, oricât de neproductiv ar suna. Tot muncă e şi aia, chiar dacă aparent o arzi pe Mashable sau AdAge.

Parcă zicea Buddha la un moment dat că le-a explicat asta oamenilor de la BCR şi au înţeles. Au înţeles că e obligatoriu ca el să meargă la evenimente, e obligatoriu să fie permanent informat, e obligatoriu să facă networking.

Un om de online care e în urmă cu ştirile e inutil.

Yahoo Messenger goes social

3

Am instalat mai devreme Y! Messenger 11, varianta beta. Eu sunt power user de Yahoo Messenger, cu o listă de 7-800 de contacte şi back-up la arhivă de prin 2003. Aproape 30 de grupuri în listă şi alte customizări. De vorbit vorbesc foarte puţin, dar m-am obişnuit să am la îndemână mulţi oameni pe care să-i pot aborda în orice moment.

Versiunea asta nouă de Messenger aduce câteva opţiuni mai puţin utile şi mai mult interesante: sincronizarea cu Facebook şi Twitter. Asta după ce Facebook a anunţat că va colabora cu MySpace în viitorul apropiat. So if you can’t beat them, work with them. E un semn al validării Facebook (dacă mai avea nevoie cineva de asta) de playerii mai vechi.

Dacă versiunea 10 a Yahoo Messenger încerca prin Y! Updates să ofere o alternativă la Facebook, versiunea 11 se vrea o aplicaţie complementară. După cum se observă şi în poză, chatul de la Facebook e înglobat în Messenger şi sincronizează inclusiv Idle-ul.

Printre chestiile interesante, pe lângă status update sincronizat cu Facebook şi Twitter, avem autentificare de la mai multe computere (asta e cam nasol, înainte ştiai dacă îţi intră cineva pe cont pentru că te deloga automat) şi arhivarea conversaţiilor pe servere şi nu local (altă chestie discutabilă).

Ah da, să ştiţi că are nişte buguri. Şi unele chestii sunt puţin enervante, dar e posibil să se rezolve odată cu ieşirea din Beta.

Deci după MySpace şi Yahoo colaborează cu Facebook. Idei, păreri, obiecţii?

Internetics 2010 – o gală cu ştaif

4

Aseară ne-am îmbrăcat frumos (chiar şi Auraş) şi ne-am dus la Operă pentru Gala Internetics.

La 10 ani de Internetics s-a început cu premii pentru întreaga activitate: Orlando, Marius Ghenea, Fusu, Manafu etc. – Chuck Norişii online-ului românesc.

A urmat premierea cu Răzvani şi Dani prezentatori. Din fericire n-a mai fost ca anul trecut cu 100 de categorii necâştigătoare. Acum s-au citit întâi, rapid, necâştigătorii şi s-a trecut mai departe. Lista completă de câştigători o aveţi aici.

M-am bucurat să văd că Odyssey pleacă acasă cu 3 premii pentru “Concert la injectoare”, viralul pe care l-am lăudat şi eu la ApropoTV acum câteva săptămâni.

Citeste tot articolul

Internetics Hotspot 2

1

Ediţia legată strict de aniversarea de 10 ani a festivalului.

A fost aseară ediţia a doua de Internetics Hotspot. La prima, în caz că nu vă mai amintiţi, a zis Orlando că e la ultima apariţie într-un panel şi a fost discuţia aia cu CPM vs. CPC, cum se fac doar promoţii în campaniile online şi cât de bine o duce Apropo Media. Dacă găseam şi link cu ce-am scris atunci era perfect. Vedeţi aici detalii.

Aseară se vedea clar că lumea era nevorbită de mult. S-a făcut networking între oamenii de agenţie în timp ce copiii din sală ascultau cuminţi despre Android. Da, erau mulţi copii. O grămadă de juniori, foşti colegi de-ai mei de liceu, viitoare piariste de la Litere.

Citeste tot articolul

Wordcamp 2010

22

Dacă anul trecut am urmărit pe net câteva prezentări de la Wordcamp, anul ăsta am vrut să văd totul live. În primul rând pentru că am început să lucrez destul de mult cu WordPress în ultimele luni, iar în al doilea rând pentru că părea interesant line-up-ul de speakeri.

Găsiţi aici programul. Din motive obiective nu s-au  mai ţinut toate prezentările, dar a fost oricum mai mult decât ok.

Slow start

Chinezu, Ciops şi Etherfast au fost aşa, ca pentru de dimineaţă. Mi-a plăcut că n-am luat-o din prima cu chestii foarte complicate, că sâmbăta la 10 dimineaţa nu voiam să mă trezesc chiar cu Windows Azure vs. Apache.

Chinezu a vrut să sublinieze cât de important e conţinutul. Era plin de programatori în sală, n-au fost prea impresionaţi. A mai zis Chinezu că e nevoie de dialog, de oameni care să aibă răbdare să le explice şi atehnicilor ce li se întâmplă cu blogul. Cam light prezentarea, se putea mai consistentă.

Citeste tot articolul

Pe ultima sută

1

Eu ştiu că aşa sunt. Mereu mi se întâmplă să rezolv ceva pe ultima sută de metri. Sunt mai mult un sprinter, decât un maratonist.

Azi e cam ultima şansă să vă înscrieţi la Wordcamp. Mâine de la 9 până seara târziu vin oameni mişto să vorbească despre WordPress. Eu nu sunt fan când vine vorba de developing pe wordpress dar dacă Auraş n-a făcut şi el un Joomcamp, ne descurcăm cum putem.

Acu serios vorbind, haideţi mâine la Wordcamp că sunt o grămadă de prezentări, biletele nu sunt o avere (50 de lei) şi sigur vă faceţi ceva contacte. Deci click aici şi ne vedem mâine.

Favicoane, favicoane

3

Eu am un pitic atunci când vine vorba siteuri: faviconul. Chestia aia mică de 16 pe 16 pixeli căreia nimeni nu-i dă importanţă. Şi pe care o grămadă de agenţii super-duper nu-l fac. Mie mi se pare esenţial faviconul în condiţiile în care te ajută extrem de mult să jonglezi cu multe taburi deschise.

Pentru cei care nu ştiu ce-i un favicon, vă explică wikipedia. Un tutorial în română găsiţi aici. E chiar şi un site care vi-l face. Numa’ să-l faceţi că e important, zău aşa. Eu stau şi 2 ore să fac un favicon 😀

Cred că îmi fac agenţie de interactive specializată pe favicoane. Da! Păcat că ar trebui să facem câteva mii pe lună ca să supravieţuim :))

Look mom, i won!

2

Nu, nu asta e ştirea. Nici că trebuie să mă trezesc eu săptămâna viitoare cu noaptea în cap ca să ajung la Wordcamp. Ştirea e că Auraş e noul Social Media… something la Paralela 45.  Asta după ce ziceam zilele trecute că nu va urma un exod al bloggerilor în companii pe poziţii legate de Social Media.

Mie mi-a plăcut Paralela 45 cât s-a ocupat doar Victor Caras de ea, cred că şi-au ales bine proiectele în care să se implice. Rămâne să vedem ce-o să facă ăsta micu. They grow up so fast…

Cât de important e internetul

6

Patruşdoişpe la sută din tineri se informează de pe net.
Douăjnouăşpe la sută din bugetele de marketing se duc pe internet.
423% din utilizatori au intrat măcar o dată pe google.
101% din oamenii cu calculator au internet şi îl folosesc.

Căcat.

Vreţi să vedeţi care e importanţa internetului pe bune? Luaţi d-aici. Business de firimituri. Cine Zoso? Bobby Voicu? Îi cumpără mogulu’, nu e problemă. Nu poa’ să fie nişte bloggeri mai scumpi decât judecătorul X, jurnalistul Y sau ministrul Z.

În stenogramele astea cu Vântu vedeţi care e locul pe care îl ocupă internetul de-adevăratelea, nu în  SEO, SEM, CTR, CPC, CPM şi altele. Şi nu e doar Vântu, mai ştiu cazuri concrete de afacerişti mai mari sau mai mici care s-au implicat în interneţi. Iar timpul acordat era minim. Ce faci tu? 20.000 de unici? Şi ne ies câteva mii pe lună? Bine papapa, hai că trebuie să mai cumpăr nişte fabrici.

Da, alegerile în state s-au câştigat pe net, Băse a câştigat pe net, netul e foarte important. Doar că nu.

Habar n-am ce ai tu în divizia aia, mă doare-n cot ce faci tu acolo, eu cumpăr nişte oameni pentru proiectul meu personal.

Când vă mai gândiţi la conversii, proiecte şi influenţă recitiţi vorbele de mai sus.

Şi o vorbă care va deveni clasică:

Chiar dacă eşti prost, ai trecut la categoria <eşti prostul meu>

În altă ordine de idei, azi e ultima zi de înscriere la Internetics, Vântu organizează Ro:NewMedia în noiembrie şi relevanţii cu topurile de influenţă au anunţat Zilele Biz. Asta aşa, ca să ştiţi.

PS: Să observaţi că Toader e “bătrâne” în timp ce Stanca e “prostul meu” iar primul îşi permite să înjure când vorbeşte cu stăpânul.

Influenţă

3

Săptămâna trecută a apărut un top al influenţei în Social Media, realizat de revista Biz în colaborare cu Zelist. Aşa cum era de aşteptat, topul a stârnit controverse. Nişte oameni lipseau de acolo, nişte oameni se simţeau mai buni de-atât. Pentru mine Makavelis şi Mordechai sunt surprizele. Pentru Maka topul ăsta poate mai îndulceşte atmosfera, după ce la RoBlogFest n-a avut ocazia să urce pe scenă.

În ceea ce priveşte metodologia (pretenţios spus metodologie), speram să fie ceva mai complex. Asta pentru că în urmă cu câteva luni a apărut studiul “Influence and passivity in Social Media” realizat în laboratoarele HP şi care bineînţeles că a trecut neobservat în online-ul românesc. Studiul e disponibil aici şi merită să-i alocaţi câteva zeci de minute.

Citeste tot articolul