Web

IN Web

Aşa cum probabil că ştiţi deja, Facebook a introdus nişte opţiuni noi pentru pagini: diferite roluri de administrare, promoted posts şi programarea posturilor. Toate sunt foarte utile, dar ultimele două vin cu nişte lucruri în plus.

Programarea posturilor pe paginile de brand este posibilă printr-un ceas ce apare în colţul din stânga jos al boxului de update. Citiţi mai multe aici. Ce mi se pare mai important este că putem controla toate update-urile prin intermediul paginii de Activity Log (vreo două surse menţionau iniţial că nu poţi controla decât posturile apărute deja). Linkul este facebook.com/PaginaTa/allactivity. Vedeţi mai jos cum arată.

O altă chestie utilă este legată de promoted posts. Chiar dacă nu investiţi bani în promovarea statusurilor de pe pagină, puteţi să vă folosiţi de datele fiecărui post pentru a stabili care sunt cele mai bune momente de postare. Sigur, datele existau şi până acum, dar în acest moment sunt mult mai vizibile şi uşor de interpretat.

 

IN Web

Cu o pauză de un an, Auraş Mihai Geambaşu a organizat a treia ediţie a Wordcamp România, de data asta fără Mihai Irinel (plecat prin ţări străine la muncă) şi doar cu aportul Ioanei Matache. A ieşit foarte bine -pentru un eveniment făcut în timpul liber, între job şi o petrecere cu bloggeri. Am identificat cel puţin două tipuri de participanţi:

– developerii experimentaţi care veniseră să mai discute între ei şi să afle lucruri interesante
– începătorii într-ale WordPressului cărora le-ar fi prins bine şi nişte workshopuri Citeşte tot articolul

IN Web

Săptămâna trecută reţeaua socială Facebook a fost listată la bursă.  Evenimentul afectează atât utilizatorul obişnuit, cât şi brandurile prezente pe Facebook. Încă de la începutul anului americanii s-au axat pe reclame. Au apărut tot felul de noi spaţii, zona de conţinut urmează să fie umplută de reclame, totul e pregătit astfel încât Zuckerberg să facă bani.

Lucrurile sunt şi mai urgente după ce acţiunile Facebook au început s-o ia la vale. Ca să recapete încrederea investitorilor, Facebook trebuie să arate că face bani. Şi o să forţeze cât mai mult răbdarea utilizatorilor chiar cu riscul de a pierde o parte din ei. Până la urmă, 6-700 de milioane de utilizatori care înghit multe reclame sunt mai valoroşi decât 900 de milioane de utilizatori de pe urma cărora nu faci niciun ban.

Ce-o să însemne pentru piaţa românească noua strategie a Facebook? Mai puţine pagini de brand.

Până acum companiile mici alegeau Facebook pentru că era destul de ieftin că creşti o comunitate, iar micile lor bugete de marketing erau folosite pentru a aduce un plus fanului şi nu pentru display. Era relativ simplu pentru o pagină să crească organic, doar în baza conţinutului interesant. Făceai o campanie de ads, strângeai câteva sute/mii de fani şi începeai să comunici cu ei, iar mai apoi creşteai organic.

Acum, când Facebook vrea să convingă (a se citi „oblige”) brandurile să cumpere sponsored stories şi ads, nu mai e de ajuns să ai conţinut bun. Îţi trebuie un buget dublu: bani pentru a crea conţinutul (fie că e vorba de o agenţie, un fotograf care să-ţi facă pozele, cineva care să facă nişte filmuleţe sau un om angajat special pentru asta în departamentul de marketing) + bani pentru a promova acest conţinut.

Ca să zic aşa, social media începe să nu mai fie gratis (şi nici ieftină). Companiile mari nu vor avea de suferit prea tare, oricum aveau buget de Facebook ads. Dar schimbările se vor simţi la companiile mici, care fie vor găsi bani pentru reclame, fie vor ieşi. Din păcate, cred că multe vor alege varianta abandonării paginilor create.

IN Web

Tot mai des apar nemulţumiri legate de prezentările susţinute de diferiţi speakeri la conferinţele cu şi despre online (care de multe ori se rezumă la social media). Lumea s-a plictisit să audă aceleaşi poveşti, să vadă aceleaşi studii de caz, să tragă aceleaşi concluzii.

Ce-i drept, pe la conferinţe apar feţe cu care ne-am obişnuit deja, fără prea multe schimbări. Redundanţa asta a apărut pentru că:

1. Piaţa e mică, specialiştii puţini, poveştile de succes pot fi numărate pe degete. Şi mai puţini sunt speakerii carismatici. Cât despre generaţia tânără, realist vorbind, ea va avea ceva interesant de spus abia peste câţiva ani (vreo 5 probabil). Până atunci, fie căutăm în alte zone oameni care au lucruri interesante de spus (în companii, în advertising, în PR), fie ne îndreptăm atenţia spre cei din provincie şi speakeri internaţionali (la PR Beta s-a simţit un suflu nou). Citeşte tot articolul

IN Web

Cea mai cunoscută competiţie inter-bloguri a avut gala de premiere sâmbătă seară. Ziceam anul trecut că n-o să mai particip pentru că va fi mai rău, dar a fost puţin mai bine decât în 2011.

Multe feţe noi în club Fabrica. Fiind o competiţie a tuturor bloggerilor, e normal să vină toată lumea. Şi e bine că n-au fost chiar aceleaşi feţe pe care le vedem peste tot. Sigur, Auraş plângea în pumni pentru că nu e o petrecere exclusivistă, dar i-a trecut repede.

Nu discut premiile, cred doar că ar fi interesant să se experimenteze anul viitor conectarea prin Facebook şi Twitter. M-am bucurat că au ieşit la suprafaţă nişte nume noi (în special Iovi’s Blog – printre singurele bloguri care m-au surprins).  Citeşte tot articolul

IN Web

Am parcurs o grămadă de bloguri zilele astea şi, pe măsură ce le punctam, am reuşit să notez câteva idei.

– un blog nu poate să fie şi de business, şi corporate, şi de comunicare (sau poate, dar e mai greu să performeze în toate domeniile)

– nu toţi jurnaliştii care au un wordpress instalat pe un domeniu au „blog de jurnalist”; e ca şi cum ai spune că fotograful X are un blog de fotograf pe care scrie despre fotbal (fără să pună poze).

– există foarte puţini jurnalişti care chiar scriu articole documentate pe blogurile lor, majoritatea au un blog personal şi întâmplător sunt şi jurnalişti. Citeşte tot articolul

IN Muzici, Web

Prin 2009 mergeam la o grămadă de concerte şi urmăream o serie de artişti dând interviuri pentru diverse publicaţii. Mulţi dintre ei erau cunoscuţi doar de prietenii lor şi vecinii de bloc, erau underground. La un moment dat am surprins o declaraţie care cred că sintetizează foarte bine ce e în capul tuturor artiştilor underground: Citeşte tot articolul

IN Web

La 2 ani jumate, pentru că era momentul şi ai mei erau nevoiţi să mai şi muncească, am fost dus la grădiniţă. Din cauză că nu erau locuri la grupa mică, am nimerit într-o grupă pregătitoare. Mâncam singur, ştiam să mă îmbrac cum trebuie şi aveam nişte pantofi cu arici pentru că nu ştiam să mă închei la şireturi. De fapt, mult timp am avut doar încălţări cu arici. Eram mascota grupei şi educatoarele se amuzau mereu pe seama mea. Eram cel mai mic, prâslea.

Când am ajuns la şcoală făceam exerciţii de clasa a 6-a şi a 7-a când nici nu trecusem de şcoala primară. Mă cam plictiseau bastonaşele şi voiam sa învăţ să citesc, să aflu poveştile aşternute pe hârtie.

În clasa a 9-a şi a 10-a am avut o profă de istorie mai cool, care a fost de acord să mă trimită la olimpiadă la istoria românilor.  Adică la olimpiada de clasa a 12-a. Ţin minte că mai toţi elevii din sală erau stresaţi de BAC, iar eu eram total degajat. Şi acolo eram cel mai mic.

Am absolvit prima ediţie a Şcolii ADC*RO tot în calitate de mezin, la vreo 19 ani. Ulterior cred că mi-a „furat” cineva titlul, dar am rămas cel mai mic din promoţia mea.

Când am văzut că sunt în juriu la RoBlogFest, am făcut nişte ochi mari. Credeam iniţial că o să fie un juriu mai mare şi cu mai mulţi oameni apropiaţi de vârsta mea. Am constatat, însă, că şi aici sunt cel mai mic. Nu-i nimic, sunt obişnuit cu postura asta.

Până pe 27 martie se desfăşoară prima etapă de vot în cadrul RoBlogFest. Iar pe 7 aprilie e petrecerea în club Fabrica.

IN Web

Citeam ieri pe SocialMediaTraining (blogul lansat săptămâna asta de Cristi Manafu) că în România sunt 36.000 de utilizatori de Foursquare. Într-o discuţie cu nişte colegi de breaslă, am auzit că era recomandată o campanie pe Foursquare pentru un anumit restaurant. Am făcut nişte ochi mari şi m-am abţinut să nu zâmbesc.

Încerc să-mi dau seama de ce ai vrea să investeşti timp (şi, implicit, bani din bugetul de marketing) într-o reţea socială atât de slab dezvoltată în ţara noastră. Din totalul de 15 milioane de utilizatori, la noi sunt doar 0.2% din useri. Să încerci să desfăşori campanii acolo e ca şi cum ai lua o altă platformă la întâmplare şi i-ai pune pe oameni să-şi instaleze aplicaţia pentru o cafea gratuită. De ce nu facem campanii pe SCVNGR de exemplu? Dacă ar fi prins, se puteau face o grămadă de lucruri mişto, dar în situaţia dată e pierdere de timp.

Încă un pas

question_answer0
IN Televiziune, Web

Săptămâna trecută Youtube a anunţat că 16.000 de organizaţii non-profit care fac parte dintr-un program dedicat vor beneficia de serviciul de live-streaming. Pasul e important pentru că adaugă un număr mare de potenţiali useri ai serviciului de streaming. Până acum au fost câteva sute de transmisii, acum vor putea fi alte mii sau poate zeci de mii.

În curând probabil că vom vedea tot soiul de programe transmise live pe Youtube şi ne vom îndrepta spre acel Youtube TV sau online TV în adevăratul sens al cuvântului. Ţin minte că acum câţiva ani căutam soluţii pentru transmiterea unui concert pe net (nu neapărat free) şi am găsit cu greu. Astăzi suntem aproape la nivelul la care vom putea să transmitem orice şi oricând la o calitate excelentă pe o platformă familiară majorităţii utilizatorilor.

În timpul ăsta, în România, RCS-RDS anunţă difuzarea de meciuri exclusiv online. Ce-i drept, serviciul e accesibil doar abonaţilor RCS-RDS. De asemenea, DigiSport 1 şi 2 vor putea fi vizionate şi pe net.

Ţinând cont că tot mai multe televiziuni sunt şi pe net, cât de important va mai fi în anii următori abonamentul de cabluTV? Tind să cred că va deveni un bonus la abonamentul de date. Oricum, probabil că în următorii ani vom înfige direct cablul UTP în televizor.

Meniu