În timp ce Rapid şi Dinamo se duc la fund (iar Timişoara şi Craiova sunt deja o amintire), bogaţii din România aleg tot felul de echipe de mâna a doua pentru a investi. Ioan Niculae si Walter sunt doar două exemple, la care mai putem adăuga şi numele lui Bucşaru.
Şi asta pentru că echipele cu tradiţie din România sunt scumpe şi greu de manageriat. La pachet cu palmaresul şi jucătorii de valoare vin fostele glorii care comentează non-stop şi suporterii care pun o presiune suplimentară. Chiar dacă cei din urmă pot deveni o sursă importantă de venit, patronii români preferă să renunţe la această metodă de monetizare şi să-şi satisfacă micul capriciu cu investiţii proprii şi, eventual, pe banii din televizări plus ceva vânzări de jucători.
Problema e că în ritmul ăsta o să avem tot mai multe echipe lipsite de identitate, cum e Astra Giurgiu şi cum era să se transforme şi U Cluj dacă o mână de oameni nu se revoltau. Vom avea numai echipe create din nimic, cum e CFRul, fără niciun fel de istorie, fără derby-uri de tradiţie, fără rivalităţi. Deşi nu credeam că poate merge mai jos, fotbalul românesc a ajuns la un nou punct critic.
