Tag

scoala

Cum rezistam la şcoală până la 8 seara?

11

Locuiesc în apropierea unei şcoli, iar luni seară mergeam spre casă, când am observat lumină în câteva clase. M-am oprit, mi-am mărit puţin unghiul şi am observat o profesoară care părea că explică ceva. Nu-i vedeam pe copii, poate că nici nu erau acolo şi erau doar programate şedinţe cu părinţii. Cursuri de post liceală nu sunt, aşa că alte motive nu prea ar fi fost.

Era 19:40 şi eu veneam după o zi de muncă începută pe la 9 şi ceva. Deci nu mă trezisem foarte devreme, nu cărasem pietre de moară, şi cu toate astea eram frânt.

M-am gândit instant la copiii ăia, care încă mai aveau cel puţin 20 de minute de stat la oră, apoi urmau să plece spre casă. E o şcoală generală, deci vorbim de copii sub 14 ani.

Citeste tot articolul

Radiografie a sistemului de învăţământ

7

Excelent articolul descoperit la Zoso ieri: “Doamna” – scris de Oana Moraru pentru Contributors.ro.

După ce selecţia copiilor e făcută „pe sub masă” – în urma veştii care se duce în târg că „doamna îşi strânge clasa” – se formează, la fel de „neoficial”, şi un „comitet” de mame drăguţe şi dedicate care vor strânge bani pentru uniforme, vor comunica dorinţele „doamnei” şi vor întreţine fondul clasei. Toate celelalte familii li se supun orbeşte pentru că, altfel, şi-ar pierde locul în clasă, exact când mulţi alţii – mai întârziaţi – bat la uşă şi fac presiuni, prin intervenţii şi mai creative, ca „doamna” să-l mai accepte şi pe al 31-lea, şi pe al 32-lea, în clasă. De multe ori, se întâmplă să nu poată refuza, pentru că directorul şcolii şi adjunctul lui au şi ei „obligaţiile” lor: anumiţi copii trebuie musai să intre, îngrămădiţi, ce-i drept, dar măcar aleşi pe sprânceană.

Sunt produsul sistemului descris, am fost la “cea mai bună clasă din şcoală”, trimiteam câte 20 de olimpici pe sector. Pentru clasa noastră s-a inventat “Olimpiada pe clasă”, pentru că treceau prea mulţi de faza pe şcoală şi nimeni n-avea chef să corecteze atât. Am avut acest comitet de mămici, am fost printre ăia care învăţau bine dar strâmbau din nas la toate cheltuielile exagerate care se făceau.

Ce pot să spun e că articolul surprinde excelent lucrurile, aşa cum sunt ele. De la primul, la ultimul rând. Dar n-aş zice că e rău. Din clasa aia, 7 elevi au intrat la Sava, vreo 5 la Lazăr, un tip la Vianu, eu am nimerit la Şcoala Centrală. Mai bine de jumătate din clasă a terminat licee bune şi a făcut paşi importanţi pentru o carieră de succes. O arhitectă, un magistrat, câţiva plecaţi în State, alţii prin Europa, vreo 2-3 cu businessuri locale. Copiii “buni” din celelalte clase abia dacă au reuşit să prindă nişte posturi decente prin diverse firme, după ce au terminat un ASE cinstit. Cred că situaţia noastră promiţătoare de acum (ca să nu zic bună) se datorează acestui sistem, în care reuşesc doar de obicei copiii celor care se zbat.

Avem prima Smart Classroom. Ce facem cu ea?

0

Azi s-a inaugurat la Şcoala Superioară Comercială Nicolae Kretzulescu prima clasă digitală din România. Echipată cu tablete Samsung Galaxy Note, un Smart TV şi un E-Board, clasa arată impecabil. Dacă vreţi, e următoarea generaţie după laboratoarele de informatică ce se inaugurau cu aplomb la începutul anilor 2000. S-a schimbat deceniul, s-a schimbat şi tehnologia. Au venit şi azi Ministrul Învăţământului, Primarul Sectorului 3, plus alte câteva “gulere albe”.  Speechuri, mulţumiri adresate celor de la Samsung, discursuri despre tehnologizare şi viitorul învăţământului.

Însă mult mai important este ce se întâmplă după această festivitate de inaugurare. M-aş bucura să se organizeze un eveniment şi la final de an şcolar, cu elevii de clasa a XI-a şi a XII-a care vor parcurge acest opţional intitulat “Succesul profesional”. Materiale digitale există, momentan e vorba de un curs electronic (nu ştiu dacă e chiar un manual digital). De văzut cu ce vor rămâne elevii după acest an. Aş vrea să particip la o discuţie cu ei şi să aflu cum i-a ajutat clasa asta digitală şi cât au folosit tabletele în scop academic. Mi-ar plăcea chiar ca cei de la Samsung să iniţieze acest follow-up pentru că altfel donaţia lor se rezumă doar la o sumă de bani. Nu spun că e de neglijat, însă ar putea fi loc de mai multă implicare.

Şi sper din tot sufletul ca această clasă să nu devină un “Graal” al liceului Kretzulescu, de care se pot atinge foarte puţini elevi. Ţin minte că în şcoala generală şi chiar şi prin liceu erau anumite laboratoarea de informatică în care nu intra chiar oricine, ca să nu cumva să se strice aparatura. Iar selecţia era atât de dură încât echipamentele alea se uzau moral fără să aibă prea multe ore de funcţionare la activ. Şi ajungeau să fie depăşite, moment în care se inaugura un alt laborator ultra-performant şi cel vechi era disponibil pentru toată lumea.

Apropo de Educaţia în era digitală şi dilemele mele din acel articol, tabletele din Smart Classroom nu erau securizate în niciun fel şi sunt destinate să rămână în clasă.

Suntem în urmă cu materia

1

Nu cred că e frază care să exprime mai bine delăsarea şi lenea din sistemul românesc de învăţământ. De-a lungul anilor am auzit-o de sute de ori, aproape la fiecare materie. Nu-mi amintesc decât vreo 2-3 cazuri în care eram “la zi cu materia” şi un singur caz în care am fost chiar puţin “înainte” cu materia, în 12 ani de şcoală (las la o parte facultatea, că acolo profesorii îşi planifică mai bine cursurile).

Am auzit fraza asta acum vreo 2 săptămâni, când treceam pe lângă un liceu bucureştean cu prestigiu. Era mijlocul lui octombrie (deci trecuse o lună abia din an) şi profesorii de plângeau deja că sunt în urmă cu materia. Teoretic, am putea da vina pe programa încărcată, numai că şi programa aia e stabilită tot de nişte profesori. Oamenii încearcă să înghesuie cât mai multe cunoştinţe în capetele micilor şcolari, dar planificarea – din câte ştiu – e făcută destul de bine.

Citeste tot articolul

De la tăbliţe la tablete

0

Sursa foto

Sper că aţi avut ocazia până acum să vizitaţi prima şcoală românească, din cartierul braşovean Şchei. Acolo sunt nişte bănci din lemn şi câteva tăbliţe precum cea din imaginea de mai sus. Dacă n-aţi fost până acum, musai să mergeţi şi să-l căutaţi pe prof. Vasile Oltean, care are să vă povestească o grămadă de lucruri simpatice. Şcoala e acolo din 1495, băncile şi tăbliţele doar de pe la începutul secolului al XIX -lea.

Ca să înţeleagă şi cei mai tineri, tăbliţele respective era folosite de elevi pentru diferite exerciţii scrise cu creta. După ce terminau exerciţiul, ştergeau cu buretele şi continuau pe aceeaşi tăbliţă. Pe faţă era “de matematică” şi pe spate era “de română”, cu liniile corespunzătoare.

Citeste tot articolul

15.

4

Maine va sfatuiesc sa nu iesiti din casa. Incepe scoala. Si revin o gramada de oameni din concediu. 15 septembrie este un fel de orgasm al tuturor activitatilor ce se desfasoara in Bucuresti (pfoai…am zis orgasm… iar mi se dubleaza numarul cititorilor). Momentul zero in care se intampla tot ce s-ar putea intampla. E si campanie electorala, sunt si oameni care merg cu copiii la scoala, si bunici, bone, menajere puse pe drumuri. Toata lumea se misca plus ziua normala de lucru, plus jandarmi, sepepisti, pompieri si alti oameni care sunt in alerta pentru ca fruntasii tarii viziteaza scoli.

Nu conteaza unde locuiesti. Daca vrei sa ajungi undeva mai bine te lasi pagubas pentru ca vor fi o gramada de coloane oficiale. E an electoral si fiecare nenel vrea sa ajunga la votantii lui. Plus Tariceanu si Basescu. Ei vor ajunge la si mai multe scoli si licee.

Si pentru ca ziua ta sa fie si mai proasta, la stirile de maine seara o sa asculti numai chestiile astea. On and on and on…. De ani de zile acelasi stiri obosite cu premierul care a asistat si presedintele care a tinut un discurs pentru ca elevii s-au intors la scoala. Acelasi titlu obosit din 96 la stirile protv (Toamna se numara bobocii) si bonus anu asta un material luuung despre cum gasim toate stirile pe site-ul stirilor protv.

Odihniti-va bine pentru ca o sa fie o zi luuunga.

Cacalaureat 2007

2

Anul asta inteligentii din MEC s-au gandit ca trebuie sa rezolve ceva cu Bacul…asa ca principala lor grija a fost sa securizeze examenul. Dupa ce anul trecut ziaristii i-au facut de cacao pe cei din minister afland de vreo 2 ori subiectele, anul asta s-a mers pe metoda:daca nu pot sa tin numai pentru mine mai bine dau tuturor. Asa ca s-au afisat subiectele..in numar de 100 la fiecare materie in ianuarie…toti elevii de a 12-a ziceau ca vor avea timp sa faca o varianta pe zi…sau la 2 zile sau la 3…sau depinde de cat timp credea fiecare ca are…la un moment dat s-au facut 100 de zile si practic..un elev care nu dadea la sport trebuia sa faca 400 de variante la cele 4 materii scrise + 100 de variante la romana oral +25-30 de subiecte la limba straina oral.Buuun..pana aici totul ok…in seara dinaintea examenului s-au vehiculat vreo 10-12 variante ca fiind “sigure”.evident ca nu au fost.Si s-a tras varianta 78.Traditionalismul.Sa fim seriosi…toata lumea a aflat inainte…dar…ma intreb…la ce bun?evident..unii dintre noi au reusit sa mai repete ceva…sa se uite pe un caiet ascuns in baie…sa isi faca o idee…dar degeaba.

Cand am ajuns acasa autorul citatului care trebuia comentat la exercitiul 3…criticul Nicolae Manolescu a spus pe toate posturile de televiziune ca subiectul nu era rezolvabil! Stupoare in randul tuturor.Zeci de mii de nemultumiti…poate chiar sute de mii avand in vedere ca 200 000 de elevi au dat Bacu anu asta….dar la ce bun?O sa se faca ceva?nu. O sa se corecteze cu indulgenta?Probabil ca nu.O sa ia cineva masuri?nu.

Viata isi continua cursul firesc.Bun venit tineri absolventi de liceu.Tocmai ati luat primul vostru contact cu lumea reala din Romania.Absurda,corupta,aberanta,necrutatoare si de cele mai multe ori nepasatoare la problemele din jur.Mult succes!