in Casual stuff

Cum se nasc legendele despre agresivitatea şoferilor bucureşteni

shutterstock_137528753_small

Unul dintre momentele în care îmi pare rău că nu ţin camera de bord montată şi prin oraş.

Aseară mă întorceam de la Metro Băneasa şi circulam regulamentar pe banda 1 a DN1, cu gândul să fac stânga peste pasaj şi s-o iau spre Bulevardul Aerogării (adică pe la Cocoşatu). Practic, eram aici. Cu vreo 50 de metri înainte să ajung în punctul ăsta pe care vi l-am indicat, am văzut un Audi „Aseize” cu numere de Alba care avea aprinse becurile de frână. Am frânat de la 70 la 40-50 km/h. M-am gândit că i-a sărit un câine în faţă, sau are o problemă, sau ceva. Omul oprise de tot. Cu mâna dreaptă am pus avariile şi am băgat o frână mai sănătoasă cu ochii mai mult în retrovizoare, rugându-mă să poată frâna şi băiatul din spatele meu, şi ăla din spatele lui, şi toţi ceilalţi care intenţionau să se bage pe banda aia. 

Şi după ce coloana s-a oprit, omul din Alba s-a gândit că e momentul propice să taie acea zonă haşurată şi să forţeze intrarea pe banda a 2-a, cea care intră în pasaj!!! Greşise drumul, bietul de el.

Aici iar mi-a părut rău că n-am avut cameră, aş fi rămas cu o compilaţie extrem de complexă de înjurături pe care le-am transmis cu geamul deschis, fix de lângă A6-ul de Alba. Tot episodul s-a încheiat într-un cor de claxoane, pentru că atât eu, cât şi cei din spate + cei de pe banda a doua care veneau cu viteză ne-am apucat să-l apostrofăm pe prost. Nu am astfel de porniri de obicei, dar pentru faptul că a fost aproape să producă mai multe accidente din cauza prostiei lui, m-aş fi dat jos să-i dau câteva peste ceafă. Are tata o vorbă: „Eşti prost, stai acasă!”

Eh, ce credeţi că o să povestească prostovanul când se întoarce în oraşul natal?

„Domne, e groaznic la Bucureşti, total nebuni şoferii ăia de acolo, se conduce ca în junglă! M-au claxonat 100 de maşini doar pentru că am greşit puţin drumul!”

Foto: Scared driver via shutterstock

13 comentarii. Leave new

  • Vai, draga, cu cata mandrie nationala povestesti cum nasti tu legende injurand si claxonand un ametit de provincial la volan!
    Stii, daca tot te dai blogger, ar trebui sa fii un soi de formator de opinie, nu sa povestesti ca un pusti de 10 ani care a baut prima gura de bere la coltu’ blocului.

    Răspunde
    • Dragă Ioana, din păcate, din comentariul tău reiese că nu ai carnet, ca să înțelegi cam ce fel de accident era să facă acel dobitoc pe un drum național pe care viteza legală este de 70 km/h. Am greșit drumul de multe ori prin orașe de provincie, dar niciodată nu am pus în pericol viața mea și a altcuiva ca să o iau pe o anumită stradă pe care ratasem intrarea. În plus, există variantă de a ajunge la fântâna Miorița și pe deasupra pasajului.

      Nu mă dau blogger, chiar sunt 🙂 Îmi pare rău că te-ai simțit jignită, dar să știi că n-am nimic cu provincialii în mod normal 😉

    • Dragule, daca prin „carnet” te referi la permis de conducere, afla ca am. Si experienta mea la volan sigur o intrece pe a ta. Pacat ca n ai inteles! Nu e vorba de greseala unui meltean, ci de cum intelegi tu sa l infierezi cu mandrie de bucurestean. Cat priveste blogging ul, sunt satula de scriitorasi de net care incearca sa faca trafic postand chestii de genu’: ce router sa mi iau? mi a julit unu’ masina, stiti un vopsitor bun? etc, asteptand apoi „specialistii” sa se buluceasca cu sfaturi. Voi n aveti atitudine! Scrieti doar banalitati cotidiene, neinteresante, ca dovada ne de commenturi la postarile tale.
      Iar ca exprimare esti jale: n am nimic cu provincialii „in mod normal”.
      Alivoar de pe trotuar!

    • Ioana, criticile dure la adresa bloggerilor sunt permise doar din partea bloggerilor 🙂

    • Exceptând cazul în care eşti şofer de TIR, mă îndoiesc profund că mă depăşeşti la numărul de kilometri parcurşi, varietatea de maşini conduse şi situaţiile trăite la volan. Dar nu de-asta ne-am adunat noi aici, să ne măsurăm în sute de mii de kilometri, ci să comentăm pe baza unei tâmpenii din trafic.

      În rest, ce pot să zic… dacă eşti sătulă, nu te mai îndopa. Hai să folosim cratime, hai să folosim diacritice, şi-apoi să dăm lecţii de literatură.

  • Din postura de sofer de provincie care conduce destul de des in Bucuresti confirm o imbunatatire a atitudinii soferilor bucuresteni. Cu o vorba buna mi-au permis sa schimb banda chiar si atunci cand m-am incadrat gresit.

    Cu toate acestea, in urma cu 40 de zile mama mea a fost accidentata mortal pe o trecere de pietoni din Bucuresti de un sofer grabit.

    Aici nu e vorba despre prostie ci despre lipsa de respect, motiv pentru care sustin atitudinea soferilor respectivi (claxonare excesiva) cand un sofer, indiferent ca este din Bucuresti sau din provincie, pune in pericol viata altor persoane.

    Răspunde
    • Condoleanţe.

      Chit că sunt din provincie sau nu, şoferii care par să se fi rătăcit au parte de bunăvoinţă şi din partea mea, exceptând cazul în care sunt nesimţiţi şi încalcă regulile la adăpostul pretextului că nu sunt din oraş. Regulile de circulaţie sunt la fel peste tot.

  • Sofer de AB, de ce nu ma mira…

    Răspunde
  • Conduc de doar cateva luni in Bucuresti, dar am avut parte de ceva faze dubioase.
    Ultima zilele trecute in pasaj la Obor.
    Eu pe banda doi, pe banda unu doua tipe intr-un Ford. In momentul in care treceam pe langa ele cea care era la volan a tras stanga si era sa intre in mine. Noroc ca tin franele si ca nu era nimeni in spatele meu.
    Faza dubioasa s-a intamplat la primul semafor (cand am apucat sa vad si cine e in masina), am oprit in dreptul lor, au deschis geamul si au inceput sa tipe ca daca sunt normal, daca asa se conduce.
    Ma uitam la ele si nu intelegeam nimic. Inca n-am reusit sa inteleg ce s-a intamplat in seara respectiva.

    Răspunde
  • „Aseize” e A6? Credeam ca A16!

    Răspunde
  • Ceva asemănător am pățit și eu pe același DN însă mai în spate înainte de podul de la Metro. Unul de pe banda 3 a oprit complet chiar înainte de urcarea pe pod fiindcă vroia să o ia pe lângă pod, prin dreapta. Nu zic ce frână au tras cei din spatele lui. Eu veneam pe banda 2 și am frânat și eu violent, credeam că lovise/ferise ceva și am zis să nu pățesc și eu la fel. Banda 1, la fel. Practic 3 benzi au frânat violent din cauza unui rătăcit care putea lejer să meargă până la podul Ikea și să întoarcă acolo.

    Răspunde
  • In vara anului 2014 am facut, impreuna cu familia, un mic tur prin Romania (cu masina bineinteles).
    Constanta-Bucuresti-Brasov-Tranfagarasan-Curtea de Arges-Ramnicu Valcea-Transalpina-Deva-Timisoara-Arad-Deva-Hunedoara-Alba Iulia-Cluj-Tg.Mures-Sighisoara-Sibiu-Brasov-Bucuresti-Constanta.
    Am dorit o vacanta relaxanta si educativa pentru copii. Sa vada si ei tara in care s-au nascut.
    N-am folosit navigatie din dorinta de aventura. Daca ma rataceam (si asta se intampla aproape in fiecare oras), trageam pe dreapta, porneam avariile si intrebam trecatorii.
    Ghici in ce oras am fost claxonat insistent? Bineinteles, Bucuresti, :).
    Nu faceam manevre imbecile descrise de tine, dar, sa fii claxonat pentru ca tragi pe dreapta ca sa intrebi un drum (fara a deranja ceilalti participanti la trafic) asta am patit-o doar in Bucuresti.
    Apropo. Bucurestiul are cel mai bun sistem de indicatoare pe marele bulevarde in comparatie cu alte orase prin care am trecut.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Meniu