in Casual stuff

„Munceşti pentru tine” şi entuziasmul la job

shutterstock_324419606

Da, muncesc „pentru mine”. Şi e de mult aşa. De fapt, de 10 ani, de când m-am apucat de muncă într-o formă sau alta, am muncit „la patron” mai puţin de un an.

Din 2010 prestez la Superior Media. N-am simţit niciodată că muncesc pentru mine şi mi s-ar părea total aiurea să fie aşa. Eu înţeleg că pentru mine înseamnă să fac ceva al cărui beneficiar direct sunt eu, adică scris pe blog, citit cărţi şi văzut documentare legate de hobbyurile mele, nu scris planuri de comunicare pentru clienţi. Alea le fac pentru bani şi n-am nicio problemă să admit asta, mi se pare foarte normal, că de-aia e un business. Şi nu văd mari diferenţe între a munci pentru tine sau pentru altcineva, cred că e vorba mai degrabă de barierele alea psihologice care aduc frustrări.

Îmi fac programul singur? Hell, no! Am şef? Da, mulţi, câteva zeci. Sunt clienţii noştri. Pot să plec oricând de la treabă? Pot, dar vor fi câţiva oameni care se vor uita urât la mine, deci încerc s-o fac rar. Dar, cel mai important: Îmi place? Uneori. Nu există dream job.

Cunosc extrem de mulţi oameni care trăiesc cu mirajul muncitului „pentru sine”. Ceea ce-i face să presteze prost la job, că doar nu muncesc pentru ei, ci pentru altul. Iar rezultatul e că ajung să se plafoneze, devin incapabili să evolueze profesional. Doar pentru că se consideră a fi „pe plantaţie”. Mie mi se ridică părul pe spate când întâlnesc astfel de atitudini şi mă rog să nu ajung să am astfel de angajaţi. Oameni care să rezolve taskuri îmbufnaţi, aşteptând ziua în care se vor elibera de sub jugul patronilor care le plătesc salariile la timp (şi nu la 90 de zile+), care le acceptă micile „mofturi” precum concediile medicale şi care le aduc business de lucrat şi colegi cu care să facă asta.

Chiar mi-ar plăcea ca oamenii să înţeleagă că patronul nu e omul rău care îi ţine la program 9 to 5 (6, 7, 8) şi doar le interzice chestii. E un schimb, mai mult sau mai puţin fair, depinde cum negociezi. De-aia cred că la orice job munceşti pentru tine. Că nu vine altcineva să-ţi cheltuiască banii primiţi. Dacă ar înţelege chestia asta, sunt convins că mulţi angajaţi ar fi mult mai productivi la job, ceea ce le-ar aduce rezultate mai bune, transformate mai apoi în noi oportunităţi. Dar hai că nu vă mai reţin, poate sunteţi la serviciu şi aveţi taskuri de făcut.

Foto: Entrepreneurship via shutterstock

 

2 comentarii. Leave new

  • Munca ‘pentru tine’ inseamna sa evoluezi non-stop, sa ai toate meritele, dar si toate oalele sparte in cap. Da, poti sa iti faci program cum doresti, daca esti productiv si planifici bine, poti scapa cu putine ore de munca pe zi si cu muuuulte vacante. Dar asta inseamna sa gasesti clienti care platesc foarte bine, sa iti alegi bine prioritatile etc. In momentul asta lucrez cam 2 ore pe zi, noaptea mai exact, dupa ce adorm copilul. Nu mi-au scazut veniturile atat de mult, tocmai pentru ca am inceput sa caut doar proiecte care aduc bani, sa renunt la ce imi pierde timpul etc. Daca merge treaba, in 2016 s-ar putea sa termin cu o cifra de afaceri bine peste anii in care munceam cam toata ziua.

    Răspunde
    • Foarte tare! Felicitări! Dar cred că într-o situaţie obişnuită n-ai fi procedat la fel. Acum îţi ocupi timpul cu cel mic, deci oricum ai ce face, dar dacă n-ai fi avut grijă de bebe probabil că era mai greu să selectezi aşa mult. Apare întrebarea aia: „ce-o să fac? o să stau degeaba?”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Meniu