Abonează-te la newsletterul Maison Créative ca să afli ce evenimente ți-am pregătit

Gânduri de zi cu zi

Totul se rezumă la…

question_answer5 comentarii
IN De soi, Gânduri de zi cu zi

Acum câteva luni când îmi toceam coatele pe băncile şcolii ADC, am avut ocazia să primesc, printre altele, şi o lecţie de viaţă. După câteva seminarii în care am învăţat chestii de bază legate de concepte, printuri, filmuleţe (e o poveste lungă şi tristă ce va fi relatată la o dată stabilită ulterior), aşteptam seminarul de outdoor.

Şi a venit Vali Suciu (Creative Director la Odyssey) şi ne-a explicat senin că cel mai mult contează în publicitate să ai bun simţ. E o chestie atât de simplă dar care lipseşte cu desăvârşire. Venită de la un om care pur şi simplu emană bun simţ, ideea asta capătă foarte mult sens. Şi mă gândeam în ultimul timp că nu e valabil numai în publicitate. Ca să reuşeşti undeva trebuie să ai foarte mult bun simţ.

Când am văzut-o deunăzi pe Miruna la Lynx mi-am dat seama că tocmai bunul simţ a făcut-o să prindă aşa mult la public. Ea n-a venit nici cu furturi de teme, nici cu înjurături în stânga şi în dreapta. A venit cu gânduri blonde povestite cu mult bun simţ.

Cabral, alt om care emană bun simţ. Şi a reuşit să devină simpatic multora datorită blogului. Şi mai sunt. Andi Moisescu, George Buhnici etc. etc. Oameni care îţi dau pur şi simplu cu bunul simţ peste ochi (ca să mă exprim mai plastic 😛 )

Zoso povestea acum ceva timp despre oameni care au urcat brusc şi au reuşit să-şi ţină oamenii cumva. Acea metodă secretă e de fapt bunul simţ.

Şi avea Vali Suciu o linişte şi o siguranţă când zicea de chestia asta, încât realizai imediat că are dreptate. Totul se rezumă la bun simţ.

Eco? Logic!

question_answer11 comentarii
IN De soi, Gânduri de zi cu zi

Fanele lui Dragoş Bucurenci sunt rugate să poftească afară până la încheierea postului.

Trenduri. Ne lovim de ele la tot pasul. Fiecare îşi alege drumul pe care vrea să-l urmeze. După sute de ani de ignoranţă cineva s-a prins că nu mai avem mult pe planeta asta. Şi din „fuck the nature!”, totul s-a transformat într-un mare „oh, fuck! the nature!”

Şi ca în orice trend s-au găsit câţiva flauer-pauerişti care au început să propăvăduiască respectivul curent.

În primul rând, e clar că toţi care devin brusc eco sunt nişte nesimţiţi. Sau, mai exact, au fost până la momentul în care cineva le-a luminat mintea şi le-a zis: „Nu aruncaţi hârtii pe jos că e naşpa.” Adică tu singur, fără să-ţi spună cineva nu ştiai că e nasol să arunci hârtii pe jos? Unde aţi crescut frate, în iunglă (vorba poetului)?  Sau erai atât de inapt încât credeai că noi ceilalţi aruncăm la coş de fraieri?

Mai sunt, desigur, şi papagalii. Ei văd ceva la un om, îl identifică drept lider de opinie şi îl copiază. Şi când vine vorba de ecologie, mi se pare puţin trist. Nu e deloc nou să fii eco-friendly, get over this „coolness” of the thing.

Şi mai sunt şi ecologiştii ăştia închipuiţi. În primul rând că mă enervează oamenii care fac un lucru şi dau o importanţă prea mare lucrului respectiv „da… eu sunt ecologist… sunt foarte tare”. Înţeleg că vrei să creezi buzz, dar fă-o cu stil.

În al 2-lea rând nu-mi plac oamenii care susţin nişte reguli pe care trebuie să le respecte toţi, mai puţin ei. De pildă Bucurenci povestea la ApropoTV cum susţine el toate regulile alea ecologiste dar respectă doar o parte din ele. Se cheamă că e moderat. Păi atunci, dacă eşti moderat, ciocu mic, că moderaţi om fi mai mulţi.

Prin urmare nu pricep de ce trebuie să facem mişcările astea de normalitate. De ce se cheamă ca eşti ecologic şi nu normal? Hai să aducem ecologia la grad de normalitate şi să desfiinţăm organizaţiile.

Din nou, o să fiu luat drept pesimist, Gică Contra, chiţibuşar dar prefer să fiu aşa decât să fiu genul ăla de pupincurist care vede totul în roz şi laudă orice călătorie la budă.

Efectele globalizarii in C3

question_answer2 comentarii
IN Gânduri de zi cu zi

Inainte de revolutie oamenii aveau anumite retineri cand venea vorba de interactiuni cu venicii de bloc. Nimeni nu ar fi vrut sa se trezeasca cu un informator in casa. Erau totusi prietenii trainice intre vecini. Dupa revolutie (ai mei erau in bloc de putin timp) lucrurile au fost dubioase. Atmosfera de ‘fiecare pentru el’ se simtea din plin dar, cu timpul, au inceput sa socializeze cu diversi vecini. Ba chiar s-au legat si prietenii care au avut ca rezultat nopti pierdute la cafele si seminte.

Nu erau bani, se gasea rar o caseta VHS buna, se inchiria la greu. Imi aduc aminte cum am vazut Lion King la vecinii de la 2 cu o tipa care acum e Miss prin Australia. Treptat, lucrurile s-au schimbat, familia respectiva si-a deschis o afacere si a inceput sa frecventeze alte ‘cercuri’. Pe urma s-au si mutat. Au urmat alte interactiuni cu diversi vecini.

In ultimii ani situatia e foarte…. ‘europeana’. Ne-am instrainat unii de altii. ‘Buna ziua’ – ‘buna ziua’ si atat. Ne grabim sa ajungem in apartament sau sa iesim din bloc, ne grabim sa nu intarziem la intalnirea cu prietenii din Titan, Colentina sau alte cartiere ‘de peste mari si tari’. Nu mai stam la dis cutii cu oamenii cu care convietuim pentru ca n-avem timp de toate prostiile. Oamenii nu s-au schimbat foarte mult, sunt tot aia din’92 -’93 insa noi ne-am schimbat ireversibil. Suntem mai europeni.

De ce nu progresam

question_answer3 comentarii
IN Gânduri de zi cu zi

Printre altele, pentru ca avem o perceptie gresita. Traim cu impresia ca Romania e o tara cu potential si „noi nu suntem prosti ca americanii, noi suntem inteligenti, avem si oameni la Microsoft”. De acord, doar ca aia sunt o mana de oameni. Si mai sunt cativa in Franta, Italia, Germania pe la companii mari. Si cei mai patrioti sunt prin tara. Insa in spatele lor vine masa de prosti. Diferenta dintre noi si americani este ca noi avem acea mana de oameni inteligenti (cu adaos de oameni care macar sunt informati) iar ei sunt toti la fel de prosti si neinformati.

Numai ca noi ne iluzionam considerand ca multa lume e inteligenta. Nop. E plin de prosti. Si hai ca nu asta conteaza, ce conteaza e ca tara asta e plina de nesimtiti si dezinteresati. Dar atunci cand il vedem pe Nicusor din Plopenii de jos, cum sta el si invata chinuit la lampa si e premiant, automat exclamam: uite domne cat potential avem. N-avem niciun potential (ma rog, exista respectiva mana de oameni). Sunt o multime de oameni care traiesc undeva jos. Din fericire, o parte din ei isi doresc mai mult si cred ca progresul de la ei incepe.

Nu e nevoie de o natie de genii ci de o majoritate informata decent. Asta in conditiile in care tinerii sunt tot mai dezinteresati. De orice. Cat timp o chestie nu se leaga strict de ce mananca, bea sau saruta el, chestia respectiva e aproape inexistenta.

Revenind la subiect, propun sa-i bagam in seama si sa-i ajutam pe cei care vor sa se informeze. Chiar daca pe unii nu-i duce capu. Macar vor.

Intrebari de miez de noapte intr-un oras pustiu

question_answer4 comentarii
IN Casual stuff, Gânduri de zi cu zi

Ca de fiecare data cand hotarasti ad-hoc sa hoinaresti prin oras in cautarea unui loc cu scaune si suc rece, orasul te atrage intr-o calatorie pe strazi si bulevarde pustii. Si asa, gol, orasul pune diverse probleme existentiale indivizilor care il populeaza la ore tarzii din noapte:

  • de ce la Obor sunt doar 3-4 lumini aprinse prin apartamentele blocurilor din rond? Oare restu dorm sau nu sunt acasa?
  • de ce la ora 2 florariile tiganilor din colt de strada sunt deschise si animate?
  • de ce la un Mc non-stop nu poti sa comanzi nimic intre 12 si 2 ?
  • de ce se uda strazile in noptile racoroase de octombrie si nu se face nimic in iulie?
  • de ce se asfalteaza fara oprire toamna? si, mai ales, de ce aceleasi strazi asfaltate in vara?
  • de ce este ok ca ele sa se supere cand ne abatem de la regim, in timp ce noi trebuie sa le felicitam si sa le sustinem daca o fac?
  • de ce este asa multa politie pe strazi noaptea?
  • de ce trece timpul asa repede cand ‘ne simtem bine’?

Multumesc…

question_answer3 comentarii
IN Casual stuff, Gânduri de zi cu zi

…tuturor celor care si-au amintit. Si celor care au simtit nevoia sa-mi arate de mai multe ori ca si-au amintit. Si celor ce sunt. Si celor care mi-au inseninat saptamana. Si celor care au considerat ca din cand in cand ar fi bine sa citesc si ceva mai elaborat decat bloguri. Si celor care de cativa ani imi insenineaza multe zile si aduc soarele pe cer in miez de noapte. Si celor care nu ezita sa-mi dea una peste ceafa (la figurat si uneori la propriu), de fiecare data cand fac tampenii.

N-o sa fac o lista cu oamenii carora le multumesc pentru ca n-ar fi deloc interesant pentru zecile de mii de vizitatori ai blogului 😛 (pamflet! :)) ). Oricum… se stiu ei 😀 . In general multumesc pentru mai multe chestii 🙂

P.S.: Da, pot fi si mai siropos de atat. 😀

Just when you think you're out…

question_answer1 comentariu
IN Casual stuff, Gânduri de zi cu zi

Cand incerci sa-ti vezi linistit de treaba se gaseste vreun cetatean care doreste sa se dea destept.Imi plac foarte mult oamenii care stiu mereu mai bine decat tine cum stau lucrurile. Mai ales cand e vorba de parerile tale. „no, no…. iti zic eu cum e!”. Chiar daca te straduiesti sa fii civilizat, sa ii respecti pe cei din jur, sa nu te iei de oameni aiurea, sigur exista unul, undeva acolo, departe, ascuns in negura timpului, care stie mai bine decat tine. Numaram pana la 3 si ignoram cetateanul. Poate dispare.

Nu mai e nimic bun.

question_answer11 comentarii
IN Casual stuff, Gânduri de zi cu zi

Blonda are in ultima vreme posturi pline de ‘istorie’. Si odata cu ea, mi-am amintit o gramada de chestii.

De la serialele „de cand eram mici”, la guma turbo, tampeniile mai recente din liceu, fotbalul din spatele blocului, garajele pe care ne urcam doar ‘asa ca chestie’, la stâlpul hornului unde lega mama o ?far? cu motocei la cap?t, de cr?pau mâ?ele jucându-se cu ei  woow… wait a minute…. asta parca e din alt film.

Ma ia doru de chestiile din trecut. Si brusc imi amintesc: stai asa, n-am nici 20 de ani impliniti. WTF? Ori am ajuns niste ramoliti consumati de societatea asta in care viata este viteza si noi expiram din ce in ce mai rapid neputand sa tinem pasul cu moda, ori nu mai e nimic bun pe lumea asta.

Peste 10 ani pustii care acum invata sa scrie (cu pixul, ca la Mac stiu de mult) isi vor aminti… ce?

„Da ba, mai tii minte ce tare a fost cand era Dansez pentru tine la ProTv si cum stateam noaptea sa vedem primele episoade din „Crima din Primaverii” pe Otv?”

Am ajuns la concluzia ca n-am fi asa nostalgici daca nu ar fi numai lucruri proaste in jur. What to do, what to do? Nimic. Sa incercam doar sa ne pastram cat mai bine amintirile. Cu ele ramanem.

Lait motiv de septembrie

question_answer3 comentarii
IN Educatie&Literatura, Gânduri de zi cu zi

„Cu x saptamani inainte de primul clopotel, scoala din y este intr-o stare precara.”

Puteti inlocui x si y cu o gramada de cifre si sate/orase si veti vedea ce se scrie in presa saptamanile astea. De ani de zile se scriu aceleasi randuri: scoala x e la pamant, elevii risca sa stea in frig, inceperea cursurilor poate fi amanata.

Si noi ar trebui sa ne minunam. Vaaai.. incredibil. Nu. De cand am inceput eu scoala sunt probleme. Mereu sunt zeci de unitati de invatamant care stau sa cada peste elevi. Si nimeni nu se apuca de consolidari. Iar zugraveala din septembrie este o gluma proasta.

Totusi, presa insista sa sublinieze chestiile astea revoltatoare. Dar vai, e strigator la cer!  Si? Pe 15 septembrie o sa inceapa scoala si copiii aia vor invata tot acolo asteptand reportajele de anul viitor, cand scoala lor va fi din nou subiect de revolta sociala.

Prietenia in acceptiune moderna

question_answer1 comentariu
IN Gânduri de zi cu zi

Cand am nevoie de ajutor tu, ca prieten al meu, trebuie sa ma ajuti neconditionat. Orice motiv invoci, orice treaba cu adevarat importanta dispare in momentul in care te solicit.

Cand vreau eu sa iesim in oras e normal sa stabilim o ora in functie de programul meu .

Esti cool si ok si prietenul meu atat timp cat consider eu asta si, de fapt, nu perceptia mea se schimba. Tu te-ai schimbat si ai devenit naspa.

Daca incep sa umblu cu alti oameni cool nu inseamna mereu ca te-am inlocuit. E posibil sa mai apelez sau sa te mai intreb de sanatate din cand in cand. Atunci tu esti obligat sa raspunzi prompt (doar suntem prieteni, nu?).

Daca tu ai devenit un om naspa… sau doar plictisitor pentru stilul meu, automat nu se pune daca fac putin misto de tine in noile cercuri de prieteni in care ma invart. Si daca comentez putin cu altii cat de naspa e tipa cu care te-ai cuplat nu inseamna ca te vorbesc pe la spate or something.

Iar cand sunt in impas si m-am certat cu toata lumea e de datoria ta sa ma sprijini. Pana acum am fost indreptatit sa uit de tine. Stii si tu cate am avut pe cap. Si in plus… tu ar trebui sa ma intelegi… doar suntem prieteni de atata timp, nu?

Sociale

Dă-mi un ecler!

Cumpără de pe eMAG cu acest link

Descarcă gratuit eBook-ul

ebook Digital Recap 2022
Hoi.La.Minut

Pe scurt:

Statistici TopBlog

Clasament TopBlog
Meniu