Abonează-te la newsletterul Maison Créative ca să afli ce evenimente ți-am pregătit

Booktopia.ro s-a lansat astăzi la Gaudeamus

question_answer5 comentarii
IN Educatie&Literatura, Web

Astăzi s-a deschis târgul internaţional de carte Gaudeamus, ce are loc de mulţi ani la Romexpo. Ca de obicei, o grămadă de curioşi, mulţi pensionari, reduceri la cărţi. M-am plimbat puţin şi am avut ocazia să trec pe lângă două lansări de carte. Într-un colţ un domn elogia o doamnă bine, care tocmai lansa o carte legată de critica de film. „Criticii de provincie nu sunt cu nimic mai prejos decât cei din Bucureşti, şi o să dau şi nume: Irina Nistor, de exemplu, care o bişniţară oportunistă„. [aplauze]

Câteva standuri mai încolo, un domn trecut şi el de mult de prima pensie, promova cartea sa, o biografie a mareşalului Antonescu: „Dacă sunt întrebări, aştept să citiţi cartea [un compendiu de vreo 500 de pagini] şi apoi vă voi lămuri cu plăcere privind nelămuririle dumneavoastră, însă esenţial este să citiţi cartea. Momentan vă pot oferi doar autografe, nu şi răspunsuri„.[aplauze]

Şi am asistat la cele două momente absolut savuroase în doar 10 minute. Măcar pentru astea şi tot merită să mergeţi la Gaudeamus (eventual mâine sau poimâine, în weekend se va aglomera). Intrarea e 4 lei, abonamentele (?) sunt 10 lei. Dacă nu mă înşel, pensionarii şi studenţii au acces gratuit.

Tot de astăzi e online şi Booktopia.ro, „prima reţea socială complexă dedicată cititorilor din România”. Aş zice că e a doua, dacă ne gândim la TeaCup.ro, dar aia nu era „complexă”. Mai multe detalii puteţi afla aici.

Pentru a marca lansarea siteului, veţi găsi la Gaudeamus, în stânga intrării, Tribuna Cititorului, un spaţiu în care trecători curajoşi îşi pot exprima părerea privind orice carte citită. Vineri la ora 16:00, sâmbătă de la 13:00 si duminică de la ora 13:00, la Tribuna Cititorului vor vorbi mai mulţi bloggeri cunoscuţi, împărtăşind publicului, în calitate de Booktopia Guest Speakers, experienţele lor personale de lectură.

Proiectul arată bine, se mişcă ok şi pare interesant. Din păcate, nu văd un model de business valid şi mă îndoiesc că va performa cineva acolo unde Andrei Roşca a eşuat. Nu-i ridic statuie lui Andrei, dar dacă cineva se pricepe la afaceri cu cărţi pe net, el e omul. 6-8 luni maxim.

Găsiţi Booktopia şi pe Facebook sau Twitter.

Vocea României – în direct din studio

question_answer6 comentarii
IN Casual stuff

Aseară am avut ocazia să particip la Vocea României – prima emisiune live. Vreau să stabilim de la început că n-am urmărit decât câteva secvenţe din X Factor (şi alea pe net). Oricum, o comparaţie între cele două showuri nu şi-ar avea rostul din punctul meu de vedere. În televiziune (şi mai exact, în transmisii live) există două categorii: ProTV şi restul lumii.

Comparativ cu Românii au talent (o altă emisiune pe care am avut ocazia s-o urmăresc din platou) e mai multă forfotă la Vocea României. Poate şi pentru că era prima emisiune live, poate pentru că e mult mai mult public. Toată lumea ştie ce are de făcut, se repetă fiecare pas pe care îl fac prezentatorii şi concurenţii.

Iar showul în sine se simte altfel din platou. V-am mai spus că oamenii din PRO au directul în sânge. Poate şi de-asta reuşesc să se concentreze extrem de bine.  Dar trebuie să mergi acolo şi să vezi cu ochii tăi ce înseamnă, degeaba ne străduim noi să povestim.

Mi-au plăcut un amănunt pe care le-am surprins pe parcursul emisiunii: Horia Brenciu are o echipă care se ocupă de prezenţa lui pe Facebook (ceva foarte normal pentru un artist); ştiu că scrie şi el, e foarte conectat. Însă de data asta n-aveam cum sa fie în contact cu fanii de pe Facebook, aşa că venea la fiecare întrerupere şi transmitea mesaje unei tipe care nu s-a dezlipit de laptop toată emisiunea.

Cât despre copiii ăia care concurează, sunt foarte buni. Extrem de buni. Şi devine din ce în ce mai greu să-i departajezi.

Poza e via Pyuric.

Sextină

question_answer0
IN Caterinci

Cri-cri-cri,
Iarnă gri,
Nu credeam c-o să mai vii
Înainte de Crăciun,
Că puteam şi eu să pun
Cauciucul ăla bun.

Două vorbe despre rechini vs. delfini

question_answer2 comentarii
IN Advertising/PR

O vorbă din advertising zice că „orice idee mişto s-a mai făcut”.

Citeam azi explicaţiile celor de la Propaganda privind acuzaţiile de plagiat aduse spotului (devenit viral deja) la covrigii Boromir.

Nu e prima şi nici ultima oară cand o reclamă românească seamănă cu ceva din afară. Se întâmplă. Asta cu covrigii şi delfinii nici nu e vreo idee genială pe care n-o poate avea nimeni din lume. La Scoala ADC*RO era o tipă care venise cu o idee foarte mişto care s-a dovedit a fi o campanie super premiată cu vreo 2 ani în urmă. Doar că n-o furase, întâmplător eram de faţă când i-a venit ideea şi ştiam cum a ajuns acolo. Nimeni nu e tâmpit să fure idei premiate acum 2-3-5 ani pentru un concurs de creativitate.

Când te apuci să furi, furi de la o campanie obscură, pe care ai văzut-o undeva în America de Sud, nu de la Cannes Lions.

Şi mai e o variantă: toată lumea se uită pe câte un Luerzer din când în când. Îţi rămâne în cap o idee. După 10 zile primeşti un brief şi subconştientul tău vine cu o idee asemănătoare. Nasol.

Pe de altă parte, nici să explici prea mult n-are sens. Sigur, dacă ne străduim puţin, putem explica şi cum ne-a venit nouă ideea cu „laser, frate”. Dar n-o să ne creadă nimeni. Oricum în memoria colectivă o să rămână că Propaganda a furat o idee pentru Boromir.

Zile şi Nopţi

question_answer2 comentarii
IN Web

În urmă cu ceva timp începeam să lucrăm pentru Zile şi Nopţi în ceea ce avea să fie un proces amplu (şi pe alocuri anevoios) de restructurare a activităţii în social media. Abia acum, la câteva luni distanţă, putem vorbi despre o prezenţă unitară şi consistentă a Zile şi Nopţi în Social Media.

Toate ediţiile locale (şi sunt vreo 31!) au pagini de Facebook, iar coordonatorii variantelor print au preluat sau vor prelua administrarea paginilor respective. Au dispărut paginile sau profilele duplicate, chiar şi grupurile care serveau acelaşi scop. Pe Landing Page veţi putea găsi linkuri către toată reţeaua.

Cu câteva săptămâni în urmă am reuşit să recuperăm şi contul de Twitter @zilesinopti, după multe solicitări şi mailuri. Vă aşteptăm şi acolo.

Şi pentru că deja multe branduri sunt pe Google+, am creat şi acolo o pagină, pe care o vom popula cu ceva conţinut. După cum zice Edward Boches:  „It’s too late to be early, but it’s still early enough not to be late„.

Eu şi colegii mei vom continua să administrăm pagina principală (cea din Bucureşti), precum şi contul de Twitter, într-o strânsă colaborare cu Ioana şi colegii ei. Evident, vă recomand să daţi Like şi Follow. Distracţia abia acum începe!

Un an de Sunday’s Media Recap

question_answer1 comentariu
IN Sunday's Media Recap

În urmă cu un an începeam o serie de articole menite să noteze săptămânal cele mai importante evenimente din media – atât în România, cât şi la nivel internaţional. Cum spuneam atunci, mai mult pentru arhivă, mai puţin pentru trafic, glorie şi bani. Să vedem care au fost cele mai importante evenimente din ultimul an (o recapitulare a recapitulării 🙂 ). Ce-a fost, ce-a mai rămas, ce-a dispărut din peisaj.

Noiembrie

Webstyler devenea agenţia anului la Internetics 2010.

The Practice lansa departamentul de comunicare online condus de Monica Jitariuc (ex-Friends).

Friends relansa Fundaţia Friends for Friends şi odată cu ea Caffffe Creativa.

Emag anunţa o nouă identitate vizuală, creată de Brandient. Între timp Emag vrea să devină un fel de Amazon românesc.

Standout anunţa reţeaua de bloguri feminine Hotcity. Între timp nu s-a mai auzit nimic de reţeaua respectivă.

Claudiu Ciobanu lansa Retali-FMCG.ro, un proiect dedicat nişei de retail din România. Citeşte tot articolul

Un studiu de caz pe Facebook

question_answer0
IN Web

Probabil că printre lucrurile care lipsesc în piaţa de comunicare online din .ro sunt şi studiile de caz. Situaţiile alea în care o companie a avut curajul să investească nişte bani şi să aplice teoria studiată.

Cu ocazia împlinirii a 5 ani de existenţă (am fost surprins să aflu că sunt doar 5 ani, trăiam cu impresia că au vreo 10), RCA Ieftin pune la bătaie 5 Dacia Duster şi o grămadă de alte premii în bani. Totul pe pagina de Facebook în cadrul campaniei Împuşcă un Duster. Interesant e dublul rol pe care îl are:

– strânge fanii şi îi mobilizează să transmită mai departe informaţii privind campania pentru a debloca cele 5 Dustere (dacă vreţi, o formă de Game Dynamics – Communal Discovery, despre care puteţi citi aici)
– completează baza de date prin informaţiile pe care le dai odată cu înscrierea în concurs (vedeţi despre ce e vorba aici)

Ba mai mult, dacă aduci minim 5 prieteni, intri într-o tragere la sorţi pentru 1500 de euro. Dacă chiar vrei să aduci foarte mulţi prieteni (şi să deblochezi Dusterele), poţi intra într-o altă tragere la sorţi cu premii de câteva mii de euro.

Iar pentru înscriere primeşti o reducere de 20 de lei la fiecare poliţă încheiată pe 1 an. E o recompensă pe care o primesc toţi cei înscrişi, fără excepţii.

E interesant cât de mult se va duce vorba şi cât va creşte numărul de participanţi. Dacă ar fi să schimb ceva, probabil aş pune pragul primului Duster ceva mai jos, ca să fie mai uşor de atins. Probabil sub 100.000 de participanţi. Cred că ar porni mai uşor „bulgărele de zăpadă”. Oricum, o campanie de urmărit, la care voi reveni în săptămânile următoare, cel mai probabil în acest articol.

Aştept opinii şi eventual o „numărătoare paralelă” pe parcursul campaniei. Mai multe detalii precum şi regulamentul concursului aici.

UPDATE: Între timp RCA Ieftin a demarat şi o campanie prin Blogal Initiative. Pagina de Facebook a brandului a ajuns la aproape 11.000 de fani, fiind în top 10 creşteri (conform Facebrands.ro). Mai sunt 2 săptămâni de campanie şi şansele să se dea Dusterele sunt destul de mici. Însă ar fi interesant de văzut la sfârşit cum a contribuit fiecare canal de comunicare la răspândirea mesajului şi care au fost rezultatele.

Aveţi 15 minute la dipoziţie?

question_answer0
IN Casual stuff

Dacă da, urmăriţi cel mai nou video din seria Lemonade: Detroit.

Lots of little things, that’s the future!  – o idee pe care o găsiţi în clip şi care se potriveşte foarte bine cu ceea ce ar trebui să se întâmple în România. Un oraş care părea că a murit odată cu industria auto, industrie ce reprezenta dinamul unui întreg stat american, şi care renaşte prin poveşti simple şi mici.

Sunday’s Media Recap

question_answer0
IN Sunday's Media Recap

 

Ciocolata ROM revine cu o nouă campanie de sensibilizare a poporului, pe româniisuntdeştepţi.ro. Un follow-up mai slab, după numeroasele premii câştigate cu American ROM.

Dan Andronic este acţionar la Evenimentul Zilei. Ne aşteptăm să-l vedem mult mai des pe la B1 TV. Detalii.

Covrigii Boromir încearcă un viral cu ceva ajutor de la Propaganda şi KFC. 260.000 de afişări în câteva zile. Detalii.

Joi a avut loc Internetics Hotspot, o ediţie despre mobile şi personal branding. Despre partea de mobile la Răzvan Baciu.

Marţi fetele de la The Practice au strâns o grămadă de bloggeri ca să lanseze o… lanternă. Şi a ieşit bine.

Alte ştiri pe scurt: Ziarul Financiar a împlinit 13 ani, Nokia a lansat Swipe Magazine, iar Benetton a lansat o nouă campanie cu un impact foarte puternic.

Fobia de analize

question_answer7 comentarii
IN Casual stuff

Săptămâna asta s-a lansat ceva program de analize gratuite la o clinică privată din Bucureşti, cu scopul de a marca Ziua Mondială a Diabetului. În perioara 10 noiembrie – 10 decembrie, poţi beneficia de un set de analize pentru depistarea diabetului la clinica Medas. O serie de bloggeri au fost prezenţi la o întâlnire cu medicii specialişti de la clinică, şi-au făcut analizele şi au scris despre experienţă. Foarte frumos până aici.

Doar că bloggerii au venit şi cu ceva pentru cititori: câte trei seturi de analize complexe plus o consultaţie la medicul diabetolog. Mă aşteptam să fie bătaie, mai ales că sistemul nostru sanitar nu e strălucit. Când colo… pauză. Maxim 3-4 oameni pe fiecare blog (excepţie face Ştefan Murgeanu). Dacă erau pişcoturi sau aparate de făcut cafea se înghesuia toată lumea.

Ştiu că poate vă e frică de analize, dar zău că e o oportunitate foarte bună. Îmi aduc aminte ce fobie de analize dezvoltasem când eram mai mic. Dura cam 30 de minute fiecare recoltare de sânge. Mi-era frică de ac mai rău decât de urs. Însă la un moment dat am conştientizat că e important să-ţi faci analizele constant, să poţi depista din timp tot ce e în neregulă cu corpul tău. Chiar ieri, după ce-am citit toate reacţiile m-am programat pentru analize.

Puteţi şi voi la Pietricel, Auraş, Ruxa, Alina Cst, Marie-Jeanne şi Chinezu.

Fondul clasei

question_answer2 comentarii
IN Ciudatenii

Citind un articol despre învăţământul din România, mi-am adus aminte cât de oribil e sistemul ăsta sărac şi obosit. Mai ştiţi cum era toată situaţia cu fondul clasei? Începea anul şcolar, aflam ce materii urmează să facem, aflam orarul şi ni se punea în vedere că în curând trebuie să începem să aducem fondul şcolii. Statul e sărac şi nu ne poate da prea multe chestii. Practic, statul nu poate da nimic în afară de banii – puţini şi ăia –  cu care-i plăteşte pe dascăli, curent şi căldură (ultimile două fiind opţionale uneori).

Pe lângă fondul şcolii (care la nivel declarativ se folosea pentru reparaţii şi alte prostii prin şcoală), mai erau de plătit fondul clasei (adică banii ăia pentru cretă, bureţi, găletuşă cu apă), banii pentru bodyguarzi şi alţi bani pentru femeile de serviciu, care ne mai făceau curat în clasă din când în când şi care erau plătite mizerabil. Cu totul, asta făcea cam 100 de lei pe an, prin 2000. O sumă, dacă stau bine să mă gândesc.

Şi cum ne pregătea psihic diriginta, trebuia să mergem la rândul nostru şi să cerem bani acasă:

– Pentru ce-ţi trebuie? Iar fondul clasei?
– Nu, ăla era fondul şcolii..
– Bine, o să-ţi dăm.

Iar când ajungeai la ora de dirigenţie şi colega X îi striga pe restanţieri, urma interogatoriul. Cutărică, ridică-te în picioare. De ce n-ai adus banii? Păi şi când îi aduci? Bine, stai jos. Până data viitoare să-i aduci!

În ochii celorlalţi colegi din clasă erai ultimul sărac. Iar discuţiile de la şedinţa cu părinţii nu aveau niciun rezultat.

Evident, fondurile astea nu sunt obligatorii, iar învăţământul e gratuit. Dar dacă nu plăteai, diriginta îşi rezerva dreptul să nu-ţi dea cărţi, pe motiv că nu contribuiai cu nimic la supravieţuirea şcolii. Iar dacă într-un final dădeai banii, cărţile veneau, însă în faţa colegilor rămâneai acelaşi sărac/separatist care n-are sau nu vrea să dea banii. Pentru traumele astea cine e responsabil?

Update: corect ce zice Arhi în comentarii.

Sociale

Dă-mi un ecler!

Cumpără de pe eMAG cu acest link

Descarcă gratuit eBook-ul

ebook Digital Recap 2022
Hoi.La.Minut

Pe scurt:

Statistici TopBlog

Clasament TopBlog
Meniu