Sunt un băiat simplu, din Militari. Ştiu să apreciez un eveniment cu fast şi nişte experimente culinare, însă mă simt cel mai bine în prezenţa lucrurilor obişnuite. Îmi place să gust din când în când mâncăruri sofisticate, însă nu mă omor după ele. De-asta nici nu mănânc foarte des pe la evenimente.
Mă văd copleşit în ultima vreme de momente speciale, ocazii notabile şi sărbători grandioase. Mi se pare că toate nu fac altceva decât să încurce. Chiar şi fără să fie vreo sărbătoare, specialul dă buzna peste rutina mea şi o distruge. Orice reţetă nouă, încercată în casă, se traduce printr-o aşteptare chinuitoare. Dacă în mod normal luăm masa la ora 6, atunci când e vreo reţetă „din cărţi” mâncăm abia la ora 8. Citeşte tot articolul








