Mi se pare că englezii au jucat din ce în ce mai prost la acest Euro. Mijlocul fără Trent Alex Arnold e mai plictisitor decât cu el în echipă, Kane e total ieşit din formă, iar echipa mi se pare că joacă la alibi.
Probabil că aşa se câştigă turneele finale, cu un joc la rezultat, cu speranţa că faci egal şi câştigi din vreun autogol al adversarilor sau te califici cu jocul rezultatelor. Citeşte tot articolul
Merg de vreo 12 ani la FITS. Am văzut peste 100 de spectacole, nu ştiu exact câte, dar au fost ediţii la care am stat câte 10 zile şi am reuşit să văd câte 3 spectacole pe zi.
Mă rog, am tot văzut spectacole, iar (cât se poate de) goală puşcă este în top 10 pentru mine. Titlul original este stark bollock naked. E spectacolul scris de Larisa Faber, o tipă care s-a născut în România şi care acum stă în Luxemburg. Citeşte tot articolul
Maşină de spălat vase? Fiţă. Aspirator Dyson? Fiţă. Uscător de rufe? Fiţă.
Fiecare dintre chestiile astea, alături de robotul aspirator şi altele care nu-mi mai vin acum în minte mi se păreau super fiţe. Citeşte tot articolul
Deşi nu pot să spun că mă omor după numele ăsta, îmi place site-ul Golazo. Parte din grupul HotNews, noul site de sport al lui Tolontan şi Ţepelin adună o bună parte din echipa de la GSP (apropo de asta, cum l-or fi ţinut pe Ovidiu Ioaniţoaia acolo?). Citeşte tot articolul
Cred că întrebarea din titlu mă blochează de fiecare dată. Am constant discuţii cu oameni care ar vrea să înceapă un business, dar care nu ştiu exact ce să facă. Au banii, poate că au şi timpul să investească în ceva, dar „nu se pricep la nimic”. Adică le lipseşte know-how-ul într-un anumit domeniu.
Mie mi se par uşor suprarealiste discuţiile astea, pentru că trăim într-o ţară care e plină de oportunităţi. Sunt şi riscuri cu grămada, nu ai statul de partea ta, taxele cresc din pix în fiecare an, însă poţi să faci business dacă vrei cu adevărat. Şi poţi prospera dacă eşti serios şi munceşti mult. Sau dacă ai oameni să muncească pentru tine. Citeşte tot articolul
Uitaţi-vă bine de tot la poza de mai sus. Noi suntem. Noi, cu telefoanele în faţă permanent, cu chipurile luminate de tehnologie, hipnotizaţi de universul de pe ecran, păcăliţi să credem că aşa cunoaştem lumea.
Mi s-a părut excelentă metafora asta pe care a oferit-o Tim Robbins în spectacolul „Topsy Turvy”, tradus Afrodita și Eliberarea Lumii (Un vodevil musical grecesc). Cred că titlul original e mai sugestiv pentru că e o expresie care exprimă in utter confusion or disorder. Aşa suntem noi, într-o confuzie totală.
Spectacolul semnat de Tim Robbins vorbeşte despre cum au trăit nişte artişti în lockdown. Dar e, de fapt, despre cum a trăit întreaga societate lockdown-ul. Un spectacol plin de metafore, foarte mişto introduse în spectacol. Într-un stil americănesc, destul de in your face, aşa cum fac ei teatru. După un astfel de spectacol nu stai 3 ore să te gândeşti ce-a vrut să spună autorul, întrebându-te dacă ai înţeles sau nu, ci mai degrabă te concentrezi pe mesajul pe care a vrut să-l transmită şi cum îţi schimbă el percepţia. Citeşte tot articolul
De câţiva ani încoace stăm la FITS câte două săptămâni, adică puţin înainte şi puţin după festival. Şi oricât mi-ar plăcea mie hotelul, personalul de acolo (care e minunat) şi FITS-ul, de fiecare dată aştept cu nerăbdare să mă întorc acasă. Să am o baie normală, cu toate lucrurile noastre în ea, să am un dulap din care să-mi aleg hainele, să am diferite obiecte care îmi fac viaţa mai uşoară.
Şi spun asta în condiţiile în care noi oricum ne mutăm cu multe bagaje la Sibiu. Fier de călcat de voiaj, toate cremele posibile, accesorii, umeraşe, multe haine. Citeşte tot articolul
Nu credeam că o să spun asta vreodată, dar am descoperit ceva ce nu-mi place la Sibiu. Centrul oraşului nu e pregătit pentru încălzirea globală.
Câteva zile de temperaturi caniculare au dat peste cap totul în Sibiu. Oamenii pur şi simplu nu pot funcţiona corect la temperaturi ridicate (vorbim de 33-35 de grade, nu de canicula de Bucureşti). Citeşte tot articolul
Pe Pippo Delbono l-am descoperit în urmă cu câţiva ani, tot la FITS. Este un regizor cu o sensibilitate aparte, un vizionar, un performer.
În urmă cu 2 ani vedeam Amore, un spectacol despre dragostea complexă. Un spectacol care îmi este şi azi întipărit în minte.
De data asta Pippo a venit cu o premieră mondială, Il risveglio sau Trezirea. La fel ca în alte spectacole ale lui, Pippo vorbeşte despre el şi viaţa lui. Despre ce simte sau ce a simţit. Citeşte tot articolul
Nu bem aşa multe chestii la sticlă sau la cutie, aşa că se adună destul de greu recipiente de reciclat. Am adunat câteva la un moment dat şi abia dacă am luat un bon de 14 lei. Vorbim de 2-3 săptămâni în care am stat cu sacul prin casă, pe balcon, pe la birou.
E mişto, dar nu prea sunt în target. Mă bate gândul să renunţ la povestea asta cu reciclatul, chit că mă costă de fiecare dată câte 50 de bani. Cât aş pierde? 50 de lei pe an? 60?
Însă am auzit o idee interesantă, care nu-mi dau seama dacă e bună sau rea. Un cunoscut zicea că lasă lângă un coş de gunoi sacul, pentru cineva care are nevoie de bani. Un fel de donaţie. Citeşte tot articolul
Suntem în 2024 şi UEFA are în continuare dealuri dubioase, împotriva logicii şi a modului în care oamenii folosesc internetul.
Mi se pare incredibil că nu găseşti rezumatele meciurilor de la Euro 2024 pe YouTube. Există un canal de YT care include tot felul de clipuri conexe, dar nu şi golurile sau rezumatele.
În schimb, pe Facebook sunt urcate golurile etapei. Unde sunt rezumatele? Sigur nu pe Sport.ro. Citeşte tot articolul
