Cum sunt împărțite lanțurile hoteliere în funcție de categorie

facultate

Paşi mici spre bine

question_answer1 comentariu
IN Educatie&Literatura

obligatoriu_inainte

Săptămâna trecută m-am întors pentru vreo 2 ore la Facultatea de Litere. Am fost iar cu treabă, de data asta la invitaţia domnului profesor Hodorogea, care susţine la Masterul de Relaţii Publice un curs de Digital PR. Da, da, aţi citit bine, la Universitatea Bucureşti, la Masterul de Relaţii Publice se studiază Digital PR. Era să-mi pice telefonul din mână când am auzit.

Mi se pare super important ca tinerii care vor să lucreze în PR să plece din facultate cu ceva noţiuni de bază despre ceea ce înseamnă PR-ul azi. Să ştie că există stakeholderi pe net şi că e o mare aventură să-i identifici, că o bună relaţie cu presa tradiţională e valoroasă, dar nu mai e suficientă, că există nişte oameni care produc conţinut foto sau video şi care ar putea promova diferite produse şi servicii către audienţele lor.

Eu m-am străduit să ating câteva puncte care mi se par importante, am făcut o paralelă între ce însemna PR-ul acum câţiva ani şi ce înseamnă acum, care sunt atribuţiile unui om care se ocupă de digital într-o agenţie de PR etc. Din câte mi-am dat seama, fetelor (da, sunt numai fete la acest master) le-a plăcut, sper să nu se oprească aici şi să avanseze cu informaţiile. Şi mai sper să fie tot mai multe astfel de cursuri aduse la zi în educaţia românească, e nevoie ca de aer de tineri care să iasă de pe băncile şcolii cu nişte cunoştinţe relevante în domeniu.

Înapoi la facultate

question_answer6 comentarii
IN Casual stuff

hol_litere În seara asta am avut plăcerea să mă întorc în Facultatea de Litere. La invitaţia domnului profesor Vasile Hodorogea am vorbit despre bloguri în cadrul atelierului de Publicitate online şi blog marketing de la Masterul Comunicare şi Expertiză în Publicitate.

N-aveam aşteptări prea mari, pe de-o parte pentru că miercurea la ora şase numai la facultate n-au studenţii chef să fie, pe de altă parte pentru că informaţiile pe tema asta sunt disponibile peste tot, e suficient să te conectezi puţin la blogosfera românească.

Dar, spre surprinderea mea, am găsit o mână de tineri interesaţi de subiect, pe care am încercat să-i trec printr-o scurtă istorie a blogurilor din România. Ce erau, cum au pornit, la ce s-a ajuns, cine face bani şi de ce etc. Din fericire s-a ajuns la discuţii despre content marketing şi SEO, ceea ce m-a bucurat. Am găsit nişte viitori absolvenţi de master aşa cum trebuie, care ştiu cu ce se mănâncă lucrurile.

Sunt convins că am uitat să spun chestii, dar am încercat să punctez cât mai multe lucruri importante. Evident, s-ar putea vorbi o grămadă pe tema asta, avem o istorie de vreo 10 ani deja. Îmi pare rău că n-am recomandat postul lui Mugur, o fac acum. Citeşte tot articolul

Ce-nseamnă să fii A-lister

question_answer0
IN Gânduri de zi cu zi

Când o profesoară pe care ai respectat-o din secunda 1 de facultate şi care face parte din grupul mic de dascăli care ţi-au schimbat viaţa vine la tine şi-ţi spune „Să ştii că te mai citesc pe net” şi mai apoi zâmbeşte şi te pupă, atunci te simţi cu adevărat A-lister. Şi cam aşa e de fiecare dată când cineva care contează cu adevărat pentru tine îţi zice că apreciază ce scrii.

Ocazii există

question_answer1 comentariu
IN Casual stuff

Se întâmplă să mă întâlnesc din când în când cu colegi de facultate. Mulţi îşi văd de drum prin diferite agenţii (de unde şi abundenţa de campanii de pe acest blog 😀 ) în timp ce alţii sunt încă în căutare de job. Mi-e greu să cred că şansele lor cresc, pentru că pe măsură ce trece timpul vin alţi absolvenţi din urmă şi ei rămân tot nişte tineri cu diplomă şi fără experienţă.

Îi apreciez foarte mult pe cei care au reuşit să echilibreze situaţia între şcoală şi experienţă, însă mulţi au ales una din ele. Cei care au ales şcoala fără să facă nimic altceva sunt printre cei care bat la uşile agenţiilor cu un carnet de note foarte bun. Din păcate, nu e de ajuns să ştii bine teorie, se mai cere şi ceva practică. Citeşte tot articolul

Râmnicu Vâlcea, Sibiu şi organizarea de milioane.

question_answer6 comentarii
IN Gânduri de zi cu zi, Povesti din excursii

După excursia din weekendul trecut ar fi păcat să nu las impresiile pe larg.

Deşi călătoria a purtat titlul de „la Mediaş”, am colindat o bună parte din ţară. Am făcut prima oprire la Râmnicu Vâlcea şi am vizitat o biserică şi Mc-ul din localitate. Desigur, ambele obiective au stârnit un interes major (mai mult Mc-ul, sincer să fiu).

Mi-a plăcut oraşul, şi mai ales prezenţa mallului. Destul de curat, aranjat, dichisit dar destul de comunist pe alocuri (de altfel, cam aşa e peste tot în oraşele mai mici). Ah, şi să nu uit, oamenii foarte calzi. Neobişnuit de calzi pentru frigul de la 9 jumate şi pentru un oraş din Regat.

Sibiul e foarte tare. Cu toate astea, nu cred că mi-ar fi plăcut să studiez acolo (no offence, Miruna 😛 ). Mi se pare prea…. liniştit, prea… civilizat. Sincer să fiu, mă aşteptam la un wonderland dar n-a fost chiar aşa şi e normal pentru că altfel se muta toată lumea în Sibiu. Din păcate, fără faza de anul trecut cu „capitala europeana”, n-ar fi stat la fel de bine. Se văd cele câteva sute de milioane de euro băgate în oraş.

Am văzut destul de multe chestii în doar câteva ore (exceptând muzeul Brukenthal – da, ştiu, cel mai important) şi asta pentru că am avut parte de o organizare extraordinară. Şi când spun asta, vreau să zic că a fost puţin mai bine decât ‘perfect’. N-am văzut niciodată nişte oameni (care să nu-mi fie prieteni)  şi care să facă o asemenea atmosferă. A fost pur şi simplu perfect. Chiar şi abaterile de la program erau parcă luate în calcul. Pe scurt: eu n-am mai văzut aşa o organizare. Ghizi care ştiau că venim, restaurante care ţineau mâncarea pe aragaz cât întârziam noi prin hoinăreli, torturi pentru sărbătorite. Nici măcar pe DN1 n-am prins aglomeraţie.
Ideea e că oraşele au fost cum au fost, dar atmosfera a fost mai mişto decât în familie sau între prieteni. Omogenizare pe loc.

x Biserica Neagra

Mai multe poze aici.
Şi referitor la ce spuneam acum câteva săptămâni, astea sunt doar nişte poze, nu artă or something.. Un fel de: ia uite ce-am văzut pe acolo 😛

Mă duc la Mediaş. În weekend.

question_answer5 comentarii
IN Casual stuff, Povesti din excursii

În excursie de antropologie. Vă explic ce-nseamnă antropologie dacă îmi explicaţi unde e Mediaşul. Că de explicat „ce caut eu acolo”, nici eu nu pot. Cică o să ne distrăm, o să învăţăm una-alta şi o să ne întoarcem mai deştepţi.

Problema e că legăturile mele cu civilizaţia se vor rezuma la smart phone-ul a cărui recenzie urmează a fi publicată la o dată ce va fi comunicată ulterior. Mi-e foarte lene să car şi laptopul până la Mediaş, mai ales că e clar că n-o să am net acolo. Am verificat şi în ultimele 6 luni n-am niciun vizitator din Mediaş. Deci e clar că n-au net.

Dacă o să am răbdare (şi sigur o să am în cele 5-6 ore de mers cu autocarul), o să postez una – alta.

Ah, şi ca să fie clar, în Mediaş există şi hotel. Chiar 3 bucăţi dintre care unul de 4 stele. Civilizaţie, nu glumă.

A se nota că plecăm la 5:45. Dimineaţa.

Pilda bobocului restantier

question_answer5 comentarii
IN Casual stuff

Pentru ca anu asta nu mi-a placut cartea (si am avut o gramada de scuze) m-am ales cu cateva restante. Nu chiar o duzina, dar pe aproape :-J

In sesiunea de vara, zic hai sa dau o restanta sa scap de ea. S-a stabilit data si la ‘happening’ eu, inca 20 de colegi si cateva tipe din anii 2 si 3. Eu, cu o atitudine superioara (tipica si nejustificata) o intreb pe una din ele… „si…. ce an esti?” – „2”

Bineinteles ca as fi ras 2 zile daca nu era de fata. cum sa ai in vara o restanta din anu 1? :)) Ea a inteles sensul intrebarii, mi-a aruncat privirea „nu sunt proasta – esti tu mic si nu intelegi” si ne-am vazut de treaba.

Dupa ce ne-am revazut ieri (si sper sa nu ne mai vedem si in iarna), am inteles ca la facultate cheful de invatat scade pe masura ce inaintam in varsta. Si daca nu se ia acum, e timp pana la licenta :-J

Intrebari stresante

question_answer5 comentarii
IN Casual stuff

Am redescoperit in facultate oamenii care te streseaza cu vesnicele intrebari pre si post examen. Din fericire aveam o intelegere tacita intre noi la liceu. Nu se discuta despre chestiile astea.

Ai invatat? – mai sunt cateva ore. conteaza daca am invatat sau nu? te face mai destept aceasta informatie? (si mai e si intrebarea la raspunsul „nu.” – Si ce-o sa faci? /:) o sa ma dau cu curu de pamant si o sa implor sa mi se dea un 5)

Ce crezi ca ne da? – i don’t care. orice imi da o sa fiu sau nu pregatit. (tocmai ti-am raspuns la intrebarea asta, remember?)

Ce-ai facut? – conteaza? – iti da o nota mai buna profesorul daca stii ce-am facut?

Ce-ai scris la subiectu 2? –  tot. am scris tot. happy?

Ah, si ca sa se stie: nu mi-am invatat pentru restante, n-am idee ce-o sa fac, am multe restante si nationala mica nu s-a calificat.

Nu ma injurati, stiti ca va iubesc, asa in felul meu 😛

Scuze de deranj…

question_answer3 comentarii
IN Televiziune

De cand am inceput facultatea si mi-a revenit (conjunctural) sefia de an am avut parte, non-stop, de aceeasi fraza.

„Scuze de deranj”… {intrebare}. De cateva luni am incetat sa le mai explic ca nu e niciun deranj. Esti pe mess… esti available.. deci e ok.. zic eu. La polul opus stau si oameni care la 1-2 noaptea isi amintesc de facultate si au tot felu de intrebari.

Revenind.  Una doua… scuze de deranj… acu.. nu stiu daca par mai ciufut dar in 99% din cazuri sunt serviabil (in masura in care am raspunsuri) iar in 1% din cazuri nu sunt la pc sau au pierdut Steaua/Liverpool (si atunci sunt in toane proaste).

Fraza asta ma exaspereaza deja. De fiecare data cand o citesc in fereastra unui coleg de facultate imi imaginez ca sunt la o intalnire cu cine stie ce magnat rus, sau in tandreturi cu vreo domnisoara sau vizionez un film… sau etc sau etc si ei ma deranjeaza. Ei bine.. cand se intampla astea de mai sus nu stau pe mess (i’m not a freak, u know).

Asa ca, once and for all – nu e niciun deranj 🙂

La jumate…

question_answer1 comentariu
IN Casual stuff

Mi-am dat seama ca am ajuns la jumatea vacantei… N-a trecut deloc repede si am senzatia ca trebuie sa incep ceva dintr-un moment in altu. De fapt mai sunt 2 luni de vacanta. Desigur, pentru oamenii normali. Care nu sunt nici lenesii cu restante, nici tocilarii copii constiinciosi care vor mariri. Adica oamenii care isi vad de treaba lor pana pe 1 octombrie. Care oricum o sa se faca 15 pana incepe ca lumea facultatea. Cei ca mine, bineinteles ca sunt nevoiti sa o arda pe la facultate si cu cartea in mana.

Inca ma felicit pentru decizia pe care am luat-o in vara cand am programat examenele de la facultate la foc automat. S-a tras tare atunci dar 4 luni de vacanta merita orice sacrificiu. Oricum injuraturi mi-am luat si probabil o sa-mi mai iau. Ma intreb daca e cineva care nu s-a bucurat de vacanta asta lunga primita „din voia Domnului”.

Din fericire avem tot timpul din lume. Voi sa va bucurati de vacanta… iar eu sa invat. Spor si voie buna!

Sociale

Dă-mi un ecler!

Cumpără de pe eMAG cu acest link

Descarcă gratuit eBook-ul

ebook Digital Recap 2022
Hoi.La.Minut

Pe scurt:

Statistici TopBlog

Clasament TopBlog
Meniu