Sau de ce se fac tot mai puţine campanii prin agenţie
Teoretic au scăzut bugetele din blogosferă şi e foa tristeţe mare. Practic, lucrurile au început să se nuanţeze şi agenţiile au ocazia să facă tot mai puţine campanii cu bloggeri, iar cei care făceau preponderent asta au început să se reorienteze. E un trend care va fi tot mai accentuat în următoarea perioadă, până când nu se vor mai face campanii clasice aproape deloc.
Câteva motive, într-o ordine aleatorie:
Idei slabe, munca la kilogram. În efervescenţa momentului s-au făcut zeci de campanii fără cap şi fără coadă, majoritatea constând în advertoriale one-time only pe câte 10-15 bloguri. Rezultate slabe, chiar şi în materie de awareness. În afară de vreo 2-3 campanii nici măcar eu nu-mi mai amintesc pentru ce am luat bani. Ce să mai vorbim de cititori.
Clienţii s-au cam săturat să dea bani pe campanii care nici măcar awareness nu aduc, aşa că se reorientează spre proiecte individuale.
Întârzieri de plată şi suprataxare. Piaţa e mică şi se află. Clientului nu prea îi place când află că n-ai făcut plata către un blogger deşi el ţi-a dat banii de săptămâni bune. Şi nici când află că ai taxat 300 de euro pentru un advertorial şi la blogger au ajuns doar 100.
Relaţii tot mai bune între oameni din companii şi bloggeri. A fost scos din schemă intermediarul tocmai pentru că nu aducea niciun beneficiu. N-avea idei bune şi îngreuna procesul. Companiile s-au deschis tot mai mult spre bloggeri cu ajutorul diferitelor evenimente. Există contacte directe, există o relaţie foarte bună în unele cazuri. Nu mai e nevoie să-şi promoveze agenţia bloggerii favoriţi, compania abordează direct bloggeri.
Ce urmează? Vor fi tot mai puţine agenţii care să aducă în cioc campanii şi să-i hrănească pe bloggeri. Aşa că doar cei care încep să se mişte şi să aibă iniţiative vor mai câştiga ceva bani. Proiecte speciale, colaborări pe termen lung, evenimente cu bloggeri (ClujBrandsTour, #prinoraşulmeu, #bloggerslanparty, #schiem). Uşor-uşor se vor tria şi astea, momentan e tărâm necunoscut acolo, brandurile sunt încântate. Dar asta e direcţia generală.
19 comentarii. Leave new
e bine dacă și oamenii de agenții, gen tu, se prind de lucruri care au inceput să se intâmple de acum juma de an 🙂
Scuze, eram plecat la un eveniment cu bloggeri si n-am fost pe faza 😛
Compania de online este inca in picioare! 🙂
http://companiadeonline.ro/
Razvan, parca tu nu mai discutai pe teme de blogging despre blogging 😀
Zoso parca in vara ziceai ca blogosfera a murit. Ceea ce se vede si din articolul asta. La un moment dat comentasem la tine pe blog ca blogosfera e pe moarte dar ca asta duce la o maturitate a ei. Lumea nu a inteles, mi-am luat iar „felicitari”.
Or sa supravietuiasca doar cativa dupa taierile astea de bugete, de fapt cred ca si intrevad cativa supravietuitori de pe acum iar restul fie vor renunta fie … habar nu am ce vor face cand vor vedea ca nu mai vin bani…
Din pacate eu cred ca cei care fac acum „proiecte speciale” doar amana caderea. Si ca urmeaza sa dispara si ei la fel de repede in peisaj precum blogosfera. Dar cine stie poate ma insel. Cred totusi ca experianta acumulata in proiectele respective le va fi utila orice altceva vor face in viata. Deci tot e un castig pana la urma.
[…] Hoinaru.ro: Companiile renunta la intermediari in promovarea pe bloguri Agentiile care fac blogger relations au inceput sa apeleze din ce in ce mai rar la acest mijloc de comunicare, aducand o scadere a bugetelor din blogosfera. Motivele, printre altele, sunt legate de costurile mari pentru un advertorial cu o expunere redusa, suprataxarea si intarzierile de plata din partea intermediarilor, cat si nivelul mic de awareness. Astfel, companiile renunta la serviciile agentiilor, abordand direct bloggerii cu ajutorul diferitelor evenimente, colaborari pe termen lung si proiecte speciale. […]
Au murit agentiile care faceau blogger relations ? … si plange cineva dupa ele ?
Pfff… de fiecare dată când citesc câte un articol dintr-ăsta în România mă simt ca în 1900, toamna. În afară s-a renunţat de ceva timp la tehnica asta.
Clientul lucrează direct cu bloggerul care are contact direct cu alţi bloggeri din nişa lui. Până şi guest blogging-ul se preferă a fi personal şi nu sub eticheta de „agenţie”.
Eu nu văd nimic rău în asta. Pur şi simplu văd o nevoie ca blogosfera să crească d.p.d.v. calitativ. Şi poate e timpul să mai mişte ceva şi aici. Şi nu o zic cu răutate, dar îmi doresc şi eu oameni cu care să pot discuta despre high level marketing, despre white hat seo, despre business strategies fără să se uite „urât” şi confuz la mine. 🙂
Bun venit, România, în anul 2013!
@Roxana Daca te simti „ca in 1900, toamna” probabil ca n-ai fost atenta la specificul pietei de la noi.
Cat despre high level marketing si seo de-ala pe bune, vor mai trece multi ani de-acum incolo pana sa ai cu cine discuta. Pentru ca nu se aplica la noi. Nu tine de bloggeri si de marcomm, tine de business in general.
Pe masura ce incepi sa te confrunti cu diverse probleme iti dai seama ca nimic din afara nu se aplica aici.
Ştiu că nimic (hai nu chiar nimic, să zicem un 80-90%) din industria dinafară nu se aplică la noi.
(Sper să nu mă abat prea mult de la subiect, dar):
1. Mi se face rău când văd campanii pe bloguri cu domeniu gratuit. Astea nu aduc nicio valoare. E clar că link-urile sunt no index, nofollow. Cum te aştepţi să creşti în căutări?
2. Toată lumea face campanii pe Facebook. Vrei rezultate cu un buget de $5 – $10 cât îţi ia Facebook per mini-campanie?
3. Conţinut haotic, lipsit de calitate, link-uri inserate ne-natural. Ce să caute un link către pariuri sportive, de exemplu, pe un blog care vorbeşte despre social media? Dacă vrei musai să fie relevanţă, articolul ar trebui să vorbească despre cum strategiile social media ale site-urilor de pariuri sportive. (Dau exemplu, micro-studiu de caz 🙂 ).
4. Google+ e mort în România. De ce să nu foloseşti un network al celui mai mare motor de căutare? E clar că dacă generezi reacţii pe platforma Google+, reacţiile ălea ajung în SERPs.
5. Sunt curioasă câte agenţii făceau un site audit înainte de a începe o campanie şi câte agenţii făceau un link audit pe blogurile pe care promovau produsul respectiv (pagina).
6. Am mai spus-o în alte părţi şi o mai repet şi aici: nu e vorba doar de bloggeri şi bloguri în general sau despre lipsa unor cunoştinţe SEO, e vorba şi despre clienţii care nu sunt educaţi.
E absurd ca în anul 2013 clientul să mai vrea promovare pe bloguri cu Page Rank 3+.
Câţi au auzit de SEOmoz? Câţi citesc regulat Marketing Profs? Câţi citesc sfaturile de pe CopyBlogger şi ProBlogger? Câţi ştiu de SEOmajestic sau Raven? Câţi se orientează după domain authority, custom rank sau trust flow?
Măcar să audă, nu neapărat să folosească în campanii…
Şi e păcat, pentru că există un potenţial enorm şi piaţa e in dezvoltare.
De-asta spun că mă simt ca în 1900, toamna, când după a doua revoluţie industrială (nu prima, a doua chiar), lumea era totuşi cu cel puţin 2 paşi în urmă, deşi există potenţial.
Dar gata, nu mai comentez pe bloguri, am strategii de gândit.
@Roxana le iau si eu pe puncte:
1. Nu stiu cate campanii pe domeniu gratuit ai vazut, in momentul asta nu-mi vine in cap niciun blogger comercial care are domeniu gratuit.
2. Rezultate cu Facebook cauta si aia care nu dau niciun ban. E problema lor. Dar in campaniile adevarate bugetele pornesc cam de la 1000 de euro.
3. E foame mare.
4. Utilizatorul roman nu poate gestiona 2 conturi in acelasi timp. Cand se termina cu Facebook o sa migreze pe Google+ sau in alte parti (vezi tranzitia de la Hi5). Abia avem cateva mii de oameni care folosesc Twitter. Mai greu sa generezi reactii pe Google+ cand nu ai public acolo.
5. Superior Media face, de altii nu stiu.
6. Mi se pare ca te pierzi in niste detalii deloc importante pentru omul de business. La noi nivelul e „vreau un site care sa arate bine si sa nu semene cu nimic de pe piata, sa fie cu multe animatii, sa coste putin si sa fim no.1 in google”. Si de-aici apar particularitatile: „nu putem sa punem pe site ca vindem produsul X pentru ca nu il aducem in tara chiar legal” sau „nu putem sa vorbim de clientul X” sau „vrem sa facem chestii dar luati si voi poze de pe net”. Asta e marea masa de clienti.
Alex, pot să adaug și eu o răutate gratuită? Roxana se pupă pe bot cu chinezu și pe aici ne vorbește de avioane. Amuzant.
Vali, ce e greşit în a fi prietenă cu bloggerii? Şi ce e greşit în a fi prietenă cu chinezu? Că eu nu înţeleg asta…
Sunt freelancer de 5 ani şi lucrez cu clienţi şi cu bloggeri internaţionali, nu vin să iau contactele nimănui pe .ro. Nu-mi place piaţa din România. Singurul contact pe România e cu freelancerii şi clienţii care vor să facă parte dintr-o platformă de freelancing.
In Iaşi acum 4 ani era o blogosferă locală faină, cu ieşiri la fotbal, la baschet, la bere, la tot felul de întreceri sportive sau evenimente. Ce e greşit să îmi doresc acelaşi lucru pentru Bucureşti? 🙂
Roxana, nu e nimic greșit, dar ultimele două comentarii ale tale trebuiau lăsate acolo, nu aici.
Într-adevăr, mă rătăcisem pe imaş pe când am ieşit la „păscut” articole din blogosfera românească. Îţi mulţumesc pentru ghidare. Realmente de ajutor.
Întotdeauna dornic să ajut o oiță rătăcită.
@Roxana: desi apreciez ce ai reusit pe piata internationala (cu tot cu recentele aparitii in presa & all) detest profund atitudinile de tipul „nu-mi place piata din Romania”. Da, e o tara naspa, unii oameni aleg sa lucreze aici.
Si in Bucuresti era o viata faina in online tot prin 2008-2009. Dar atunci faceau bani doar 10-15 oameni si totul era din pasiune. Acum s-au schimbat lucrurile.
Poate sunt eu prea optimistă, dar merg pe principiul că intotdeauna e loc pentru toţi în lumea asta mare. Fiecare se ridică pe propriile puteri.
Şi da, nu-mi place piaţa din România pentru că nu pot aplica aici ceea ce aplic în cealaltă parte. După ce te obişnuieşti intr-un fel şi te acomodezi, e greu să schimbi macazul. Nu cred că am nici răbdarea necesară, nici nervii.
Ce pot face pentru piaţa din România e să creez o comunitate locală/naţională de oameni care pot oferi servicii de calitate în diferite industrii şi de clienţi care caută valoare şi talent. Şi nici acolo nu depinde de mine, depinde tot de natura umană până la urmă.
Tot mai multi „bloggeri” si tot mai putine campanii!
Partea proasta este ca nu se investeste deloc cu cap. Tot bugetul se duce tot la bloggerii de top si acolo moare. Astia mai mici raman cu sperantele.