Casual stuff

IN Casual stuff

Ştiţi vorba aia cu „suntem prea săraci ca să ne luăm lucruri ieftine”? Normal că o ştiţi. Mie mi-a zis-o tata de vreun milion de ori. Mi-a intrat în cap până la urmă, aşa că evit produsele entry level cu câteva excepţii. Mă amuză oamenii care susţin că un produs ieftin e la fel cu varianta lui mai scumpă, singura diferenţă fiind banii de marketing care nu se bagă în cel dintâi. 

Mi-am adus aminte de asta recent, când am nimerit un burete de vase la 1 leu şi ceva. Scotch Brite face nişte bureţi buni, însă costă vreo 5-6 lei modelul pe care îl folosesc în mod normal. Acum vreo 2-3 săptămâni am fost nevoit să iau un Practic by Scotch Brite la 1,50 sau pe-acolo. N-aveau varianta mai scumpă, aşa că m-am gândit că merge şi cel ieftin, cât de rău poate fi? Mai ştiţi când am fost zgârcit în locul vostru? De data asta n-am avut de ales. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Am ajuns ieri în Pipera după mulţi, mulţi ani. Evit zona aia pentru că mereu este super aglomerată. Cred că se fac vreo 5 ani de când am ajuns pe-acolo cu treabă ultima oară. Ce m-a uimit e că nu s-a schimbat absolut nimic pe bulevardul Dimitrie Pompeiu. Serios, totul arată exact ca acum 5 ani. Poate că au mai apărut două pizzerii şi s-a mai rupt un copac, dar în rest e identic. De-asta am şi pus poza asta din Google Maps, pentru că e fix ca în 2014 totul.

Nu vreau să mă duc mai departe şi să spun că liniile de tramvai şi trotuarele arată la fel ca acum 25 de ani, când mergeam cu bunica să-i ducem mâncare unchiului meu care lucra pe „platforma Pipera”, la una dintre întreprinderile de acolo.  Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Ştiţi oamenii ăia care îşi dau cu părerea despre orice, în special despre chestii pe care nu le stăpânesc? Nici n-ar fi greu, e suficient să cunoaşteţi cel puţin un om de pe planetă.

Recunosc, chestia asta mi s-a întâmplat şi mie de multe ori, mai ales când eram mai tânăr. Acum am momente în care îmi dau seama că există mai multe perspective ale aceleiaşi situaţii şi că lucrurile poate nu stau fix aşa cum le văd eu.

De obicei, atunci când soluţia pare extrem de simplă şi ai senzaţia că tu eşti super deştept, poţi să stai liniştit. Nu eşti. E suficient să-ţi expună cineva mai multe date ale problemei şi vei vedea lucrurile total diferit.

Cel mai amuzant e când ajungi să afli mai multe, devii mult mai puţin vehement pe o problemă, iar oamenii de pe net concluzionează că te-ai vândut. Sau că ai fost făcut din vorbe.

IN Casual stuff

Săptămâna trecută cei de la EA Sports au anunţat că pe 29 mai urmează să se lanseze un update gratuit al jocului, care va conţine echipele de la Cupa Mondială, precum şi mai multe module de joc dedicate naţionalelor.

Cei care au trecut de o anumită vârstă probabil că îşi amintesc de jocurile Euro şi World Cup, care apăreau mereu în vara unui turneu final, şi care erau cam singurele în care găseai jucători români. Nu semănau deloc cu realitatea, dar măcar te bucurai că poţi să joci cu Neaga şi Florentin Petre.

Nu ştiu exact cine îşi permitea pe vremea aia să cumpere două jocuri de fotbal în acelaşi ani, mai ales când apăreau şi alte titluri interesante. Aşa că fie jucai demo-ul până te plictiseai, fie luai de pe la un prieten jocul şi îţi satisfăceai curiozitatea.

La momentul respectiv ţin minte că erau şi diferenţe de gameplay, pe care EA Games le introducea în speranţa că va creşte interesul pentru joc. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Cam la asta se rezumă social media azi. Avem un internet şi nu ne e frică să-l folosim. 

Nici măcar nu mai e nevoie să ai dreptate. Trebuie doar să dai un twist situaţiei ca să se inflameze spiritele pe internet.

N-am voie să iau o ofertă creată pentru 2 adulţi? Discriminare!  N-am voie să intru cu şaorma în mână într-un magazin de haine? Păi şi dacă sunt pe sfert ţigan? Înseamnă că discriminaţi minorităţile etnice! Like şi Share, lume! Săriţi! Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

A început în 2012 aşa. Vreo 24 de bloggeri care au stat ore întregi lipiţi de calculatoare, unii până târziu în noapte. Evenimentul organizat de Toma a ajuns la ediţia a 18-a, în doar 6 ani. Cele mai multe au fost în Bucureşti, însă anul trecut BLP a ajuns şi la Cluj, la UNTOLD. 

Azi are loc #BLP18, la Piatra Neamţ. Evenimentul nu mai de mult cu şi despre bloggeri, a ajuns să strângă o comunitate uriaşă. La una dintre ediţiile precedente, organizată la berăria H, s-au strâns vreo 200 de oameni.

Sunt în continuare sute de oameni care îşi doresc să ajungă la evenimentul ăsta, chiar dacă cei mai mulţi au toate jocurile şi acasă. Dar nici măcar nu e vorba despre asta, că doar n-am mers 350 de km ca să mă joc FIFA 18 (deşi asta o să fac în mare parte a zilei). Nu, BLP e o comunitate mişto construită de un băiat din Piatra Neamţ care acum şi-a adus acasă proiectul de suflet.

O să revin zilele viitoare cu detalii despre God of War, că m-a înnebunit toată lumea cu jocul ăsta.

IN Casual stuff

Un tip a avut un moment în care a simţit nevoia să arate că e cocoş, s-a întâlnit cu unul la fel de idiot ca el, aşa că acum e cercetat pentru tentativă de omor. 

Cam asta e, pe scurt, povestea cu acel şofer care l-a luat pe capotă pe unul prin Bucureşti

Nici nu prea contează ce a declarat el pe urmă, putea să spună şi că i-a alunecat piciorul pe acceleraţie, că a avut un spasm, că a căzut o piatră pe pedală. Se vede foarte clar că e un episod de cocoşism. „Cum, bă, mă blochezi tu pe mine?”.  Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Am trecut zilele trecute pe la Grozăveşti, chiar pe lângă noile clădiri Orhideea Towers şi m-am speriat de cum a ajuns să fie traficul pe acolo. Vorbim de Splaiul Independeţei, o zonă care ar trebui să devină una dintre principalele ieşiri din Bucureşti în următorii ani (odată ce se termină podul Ciurel şi pasarela către A1). Avem, deci, o alternativă la Bulevardul Iuliu Maniu, un cimitir al tinereţii noastre, o variantă gândită pentru dezvoltarea traficului pentru următorii 15-20 de ani, iar fix în buza acestui drum noi trântim o clădire uriaşă şi permitem ca două benzi să fie ocupate de maşini (una legal, cealaltă ilegal). Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Într-un context tot mai dubios din punct de vedere economic, în care mulţi profesionişti îşi caută joburi în afară (iar alţii au plecat deja), sunt oameni care încearcă să aducă românii înapoi în ţară, oferindu-le oportunităţi de business şi bani ca să se poată apuca de treabă.

Proiectul Ro-Win – Succes în România e parte a programului Diaspora Start-up, o idee cordonată şi finanţată de Uniunea Europeană. Scopul este ca imigranţii din Europa să se întoarcă pe la casele lor, cam de-asta dă UE mulţi bani, însă asta nu e o condiţie obligatorie. Fie că vrei sau nu să te întorci, poţi să iei finanţare de 35.000 de euro (nerambursabilă!) şi să deschizi un business aici. Poţi să ai şi un partener din România care să se ocupe de tot, cât timp tu ai 51% din afacere. Variantă care deschide o portiţă pentru altă situaţie: ai un prieten în străinătate (sau o rudă)? Convinge-l să începeţi un business în România.  Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Nu sunt un cunoscător în materie de vinuri, întotdeauna mi s-a părut că ai nevoie de o anumită experienţă ca să înţelegi toată povestea asta. Cumva am pierdut startul, momentul ăla în care prietenii mei s-au apucat de băut vin, aşa că m-am uitat mereu cum se adânceşte distanţa asta dintre noi.

Şi nu vorbesc aici de şpriţuri, că la alea nu contează aroma vinului, corpolenţa, alcoolul şi toate celelalte atribute pe care le are un vin bun. 

Am participat de câteva ori la degustări, am descoperit la un moment dat şi un vin de desert absolut fabulos: Nectar de Transilvania de la Liliac, dar cam atât. Citeşte tot articolul

Meniu