Casual stuff

IN Casual stuff

De când s-a deschis un magazin Penny Market în zonă, dimineţile au devenit mult mai animate. Nu prea ai cum să nu auzi un camion de aprovizionare care face 50 de manevre la 5 şi ceva dimineaţa, mai ales vara, când sunt toate geamurile deschise şi te bucuri de ultimele ore de linişte.

Străduţa de acces arată ca în imaginea de mai sus, doar că trebuie să vă imaginaţi şi că de cele mai multe ori pe trotuarul din dreapta mai parchează o maşină. Ceea ce înseamnă că n-au cum să intre pe acolo decât autoturisme. 

Produsele de la Penny veneau la început cu camioane ceva mai mari, cred că de 7,5 tone. Care nu prea aveau cum să intre din cauza maşinilor parcate. În mod normal ai zice că faci o cerere la primărie, se instalează mai mulţi stâlpi şi aşa rezolvi problema accesului. Dar nu, românul se adaptează, aşa că după câteva încercări nereuşite de a aproviziona magazinul într-un orizont rezonabil de timp, s-au adus camioane mai mici. Mă rog, astea de acum cred că sunt de 3,5 tone. Însă mi se pare absolut stupid, e ca şi cum ai pune suspensii mai bune în loc să repari gropile de pe un drum.

 

IN Casual stuff

Săptămânile trecute a circulat pe Facebook o ştire legată de medicii canadieni care cereau micşorarea salariilor. Ceva de pe CNBC, deci nu vreun The Onion sau alt site de pamflet. Chestie care a stârnit un val de admiraţie privind gradul de civilizaţie. „Vă daţi seama, ce salarii mari, ce oameni buni, ce veselie”. Probabil 10% au citit efectiv articolul, restul mulţumindu-se să reţină că ăia dau pe dinafară de bine ce le e, aşa că preferă să refuze o mărire.

Ce-am mai râs, ce ne-am mai distrat, de ce nu sunt ai noştri mai canadieni, să refuze şi ei măririle care ne dau gaură la buget? Cam ăsta era discursul.

De fapt, ceea ce au făcut oamenii ăia e un protest cauzat de starea nasoală în care e sistemul medical din Canada. Şi nu vă gândiţi la oameni care mor în spitale pentru că iau infecţii de acolo, sau copii pe care se fac experimente, ci timpi prea mari de aşteptare pentru consultaţii care nu sunt o urgenţă. Până la 2 luni, chestie care în unele state europene nu se întâmplă, după cum zice un medic într-un editorial pentru New York Times.

Deci da, dincolo de faptul că există probleme cu sistemul de sănătate şi în ţări cu adevărat civilizate, trebuie să reţinem că acolo chiar există noţiunea de bine comun, iar medicii respectivi au considerat că e mai important să rezolve problemele sistemului şi să existe o distribuţie echitabilă a creşterilor.

IN Casual stuff

Dacă vreţi să prindeţi nişte jocuri mişto pentru PS4, ăsta e momentul potrivit. Reducerile sunt valabile până pe 4-5 aprilie, am observat că diferă în funcţie de joc.

Eu am terminat recent Uncharted 3, aşa că mi-ar plăcea să-mi mai iau un joc din serie, momentan văd că nu e la promoţie Uncharted 4, aşa că mai aştept.

Ce mi-a făcut cu ochiul:

GTA V: 130 de lei, NBA 2k18: 135 de lei, Battlefield 1 Revolution (cu premium Pass): 90 de lei. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

I-am descoperit pe băieţii ăştia recent, în timp ce admiram o masă uriaşă într-o sală de meeting a unui client. Masa arăta fistichiu, iar proprietarul mi-a explicat că lemnul este recuperat dintr-o veche casă săsească. Apoi mi-a zis că a comandat-o de la o firmă care cu asta se ocupă: reciclează lemnul vechi şi îl transformă în obiecte de mobilier mai mici sau mai mari.

Serious Wood e un business din Cisnădie, început mai mult din întâmplare. Cei 4 asociaţi au început cu o dubiţă SH, în care cărau lemn recuperat de prin Maramureş. O vreme l-au vândut mai departe către alţi intermediari, până când şi-au dat seama că ies în pierdere şi că ar fi mai profitabil să îl prelucreze chiar ei. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Se pare că aveam dreptate acum câteva luni, când ziceam că achiziţia făcută de CEL.ro este una foarte bună. Practic, au luat un brand curat, care nu avea foarte multe probleme de imagine, şi au început să investească masiv în publicitate. 

Am văzut o grămadă de reclame pe TV, iar oamenii chiar încep să cupleze la fenta asta. Mi-au zis inclusiv cunoscuţi că sunt oferte bune la Domo, chiar dacă îmi citesc blogul. 

Între timp, partea de reviews de pe Facebook e ascunsă, iar pe Google e fix aşa cum ne aşteptam, adică 2,4 stele din 5. Oamenii se plâng că nu le răspunde nimeni la telefon, că sunt probleme în service sau cu returul, sau că pur şi simplu se anulează aiurea comenzile.

Deci în loc să schimbe ceva şi la problemele reale ale businessului, oamenii au continuat aşa cum ştiau. Probabil că se va duce în cap şi brandul ăsta în câteva luni.

IN Casual stuff

Veneţia, ceaţă, 8 grade, ora 21:30. O vreme care te face să cauţi un adăpost cu lumină şi căldură, chiar dacă oraşul e frumos şi sunt o mulţime de străduţe de explorat. 

Aşa că am făcut orice ar face orice român plecat în străinătate, am căutat un televizor care să difuzeze meciul Simonei Halep. Ceea ce s-a dovedit o misiune imposibilă, era seara în care juca Barcelona contra lui Chelsea, aşa că barurile dădeau doar fotbal. 

La televizorul din camera de hotel era numai teleshopping. Serios, au italienii vreo 20 de posturi cu teleshopping, plus o tăntică care e un fel de prezicătoare sau ceva şi care vorbeşte non-stop, plus unii care se uită la meciuri şi povestesc ce se întâmplă în timp real. „Mingea e la Milan, Suso pasează, Arsenal e acum la balon” etc. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Discutam recent cu nişte cunoscuţi despre un cetăţean care a luat nişte decizii proaste în viaţă şi acum trage ponoasele. Iar discursul general era unul de văicăreală. „Vai, dar cum, el, un băiat atât de deştept, să facă una ca asta? Dar cum e posibil?” Personajul în cauză chiar e un băiat deştept, ceea ce e foarte diferit de a fi perfect. 

Efectiv sunt situaţii în care oamenii deştepţi iau şi ei decizii proaste în viaţă. Se împrietenesc cu oameni dubioşi, aleg joburi proaste, fac afaceri falimentare. Am o prietenă care şi-a cumpărat o maşină cu gândul că va lua carnetul în scurt timp, a ţinut-o mult timp parcată în faţa casei, apoi a dat-o direct la Remat, că nu mai era bună de nimic. Asta nu schimbă faptul că e o tipă smart. Pur şi simplu a făcut o alegere proastă.

Problema apare în momentul în care alegerile proaste vin în lanţ. Sau când nu învăţăm nimic din ele. Dar în niciun caz nu trebuie să-i tăiem de pe lista oamenilor mişto pe cei care fac astfel de alegeri.  

IN Casual stuff

Dacă n-aveţi sub 25 de ani, şi nu prea aveţi, că aşa îmi spun mie demograficele de pe Facebook şi Google, vă mai amintiţi cum arăta pasajul de la Universitate în anii 2000. Buticuri dubioase, culoare întunecate, aspect de labirint şi un restaurant McDonald’s fix în mijloc. Ba chiar era şi un Gregory’s în care mergeam prin facultate ca să mâncăm nişte sandvişuri când era prea aglomerat la Mc. Prin 2008 a fost curăţat tot, iar pasajul a intrat într-o etapă de modernizare. Nu mai ştiu cât a durat, dar ţin minte că Oprescu arăta minunea televiziunilor: „Iată, un pasaj prin care pot să treacă oameni!”

La început n-a fost decât un punct de prim ajutor şi un birou de orientare turistică. Apoi a apărut o cofetărie, s-a mai deschis şi o florărie, acum văd că a răsărit şi o farmacie. Cam aşa a evoluat situaţia şi în anii ’90, nu au apărut fast-foodurile peste noapte. Dacă nu suntem atenţi, o să ne trezim înapoi în anii 2000, şi nu doar din punct de vedere al guvernării, ci şi al acestui pasaj.

Sigur, o chestie banală la prima vedere. Dar dacă te gândeşti că cineva a dat şpagă ca să ia autorizaţie de construcţie acolo şi altcineva a avut suficient tupeu încă să ia banii şi să planteze nişte spaţii comerciale într-un loc ce trebuia să fie lipsit de aşa ceva, parcă se schimbă situaţia.

IN Casual stuff

De ceva timp mă macină o întrebare legată de lumea în care trăim şi în care ar trebui să ne înmulţim. E cumva „în afara concursului”, că n-am copii şi momentan nici planuri pentru aşa ceva, dar e bine să fii informat în viaţă.

E clar că trăim într-o lume care devine din ce în ce mai violentă, mai periculoasă pentru psihicul oricărui om, cu atât mai mult dacă vorbim de copii. Apropo de articolele ăsta şi ăsta, am auzit de mulţi părinţi care le interzic copiilor să se joace pe tabletă, să se uite la clipuri de pe Youtube, să vadă nu-ştiu-ce showuri de pe televiziunile de „desene” – care numai desenate nu sunt, că au devenit nişte reality show-uri cu nişte Kardashiane mai mici.

Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Poate că aţi auzit ştirea de zilele trecute despre uciderea unui jurnalist de investigaţii din Slovacia. Jan Kuciak investiga nişte deturnări de fonduri europene destinate Slovaciei. Banii se pare că ar fi ajuns la mafia italiană cu ajutorul unor membri ai guvernului slovac. Omul a fost împuşcat în propriul lui apartament.

La câteva zile distanţă, sediul fiscului din regiunea pe care o investiga jurnalistul a luat foc. Total întâmplător, desigur.

Vestea bună e că la noi nu s-a ajuns la astfel de „coincidenţe”. Chiar şi în vremurile guvernului Năstase nu cred că lucrurile stăteau atât de rău.

Aici am două interpretări şi nu-mi dau seama care din ele e corectă: fie mafioţii noştri sunt atât de proşti încât fură fără acoperire şi apoi se luptă pe la TV ca să nu ajungă la bulău, fie efectiv îi doare în fund de consecinţe, pentru că oricum au văzut că în cel mai rău caz stau 2-3 ani la pension şi apoi îşi văd de viaţă, cu zecile de milioane în conturi.

Prima variantă ar fi un motiv de optimism, a doua ar însemna că suntem mai rău decât în Slovacia. Acolo mafioţii se temeau de opinia publică şi de presă, altfel n-ar fi recurs la soluţii atât de brutale.

Meniu