Abonează-te la newsletterul Maison Créative ca să afli ce evenimente ți-am pregătit

Casual stuff

Ce tip de schelă e mai bun pentru reabilitare

question_answer0
IN Casual stuff

Pentru că întregul sector 2 este un mare şantier, am avut ocazia să urmăresc cum merge reabilitarea şi am putut compara eficienţa fiecărui tip de schelă, plus alte aspecte.

N-ai zice că e aşa mare chestie, dar când tipul de schelă îţi poate lungi calvarul cu 6 sau 8 luni, parcă e mai bine să fii pregătit psihic.

Există 3 tipuri de schele folosite la reabilitările de prin Bucureşti: cea clasică, precum în imaginea de mai sus, cea pe scripete, şi cea de tip „lift”. Eu am avut ghinionul să o nimeresc pe ultima, aşa că lucrurile s-au mişcat extrem, extrem de greu. Citeşte tot articolul

Nicio surpriză: eMAG cumpără Sameday Courier

question_answer0
IN Casual stuff

eMAG a anunţat azi preluarea unui pachet de 80% din acţiunile Sameday Courier. Modul în care a fost tratat subiectul m-a amuzat, mai ales că mulţi au considerat că e o mare surpriză.

De fapt, e mişcarea logică, pe care eMAG a sugerat-o de-a lungul timpului. La întâlnirile din ultimii ani cu Iulian Stanciu, CEO-ul eMAG, s-a exclus din start varianta construirii de la zero a unui business de curierat. În 2015 spuneau că e alt domeniu şi că ei fac comerţ, nu livrări, în 2016 spuneau că se vor axa mult pe livrările prin intermediul Poştei Române. Citeşte tot articolul

Trahir (1993)

question_answer0
IN Casual stuff

Văzusem până acum toate filmele lui Radu Mihăileanu, mai puţin Trahir, lung-metrajul lui de debut. L-am descoperit pe regizorul român cu Train de vie absolut întâmplător, pe ProTV, am fugit de la şcoală ca să-l văd a doua zi în reluare, iar apoi l-am înregistrat cu video-recorderul şi l-am mai văzut de câteva ori. După ani buni am fost la Le Concert şi m-am îndrăgostit pe loc. Au urmat Va, vis et deviens, şi La source des femmes. 

Însă Trahir nu era de găsit pe nicăieri. Am dat de el pe Daily Motion recent. 

Pentru un film făcut în ’92-’93 povestea e extrem de puternică. Un scriitor român este închis de comunişti pentru 11 ani, apoi eliberat cu condiţia să colaboreze cu Securitatea. Chestiile astea abia începuseră să se afle după Revoluţie, nu era genul de informaţie ştiută de toată lumea.

Deşi drama nu mi s-a părut la fel de profundă precum în celelalte filme ale lui Mihăileanu, Trahir are un farmec aparte. Se vede stilul ce s-a conturat mai bine odată cu trecerea anilor. În plus, e o poveste extrem de bună despre comunism, fără scene cu bucătării şi bucăţi de faianţă. Merită să vă rupeţi o oră şi jumătate din timp.

Puteţi vedea Trahir aici.

PS: Pe 9 iunie apare în cinematografe The History of Love, noul film al lui Radu Mihăileanu.

IKEA a studiat casele românilor şi a extras nişte concluzii interesante

question_answer1 comentariu
IN Casual stuff

Cei de la IKEA au lansat în cadrul Romanian Design Week o cercetare numită „Ce face o casă să fie acasă”. Compania suedeză are anual un studiu global „Life at Home Report”, iar anul ăsta s-au axat pe modul în care e percepută casa de oamenii din lumea întreagă. Găsiţi mai multe detalii despre studiul global chiar pe linkul de mai sus, eu vreau să vorbesc puţin despre rezultatele pentru România. 

Trebuie să aveţi în vedere că IKEA e de 10 ani pe piaţa din România şi că datele lor de vânzări reprezintă din start o bază foarte bună de informaţii. La urma urmei, 120 de milioane de produse vândute nu mint (doar în România). De exemplu, e foarte uşor de ştiut că bucureştenii din sectorul 2 preferă canapeaua EKTORP pe bej, în timp ce oamenii din Băneasa preferă KIVIK pe albastru. Însă pe lângă astfel de date, s-a făcut şi un sondaj pe un eşantion de 1000 de persoane din diferite categorii sociale şi de vârstă. Citeşte tot articolul

„Dar nu aşa, peste noapte”

question_answer1 comentariu
IN Casual stuff

Cel mai mişto argument al celor care contestă prostia aia de bandă specială pentru autobuze e legat de modul în care a fost luată decizia. 

„Domne, e o idee bună, dar nu trebuie luată aşa, peste noapte!”.

Pe măsură ce erau mai mulţi oameni care o ziceau râdeam tot mai tare, că e absolut hilar. Sunt nişte stâlpişori, cam cum trebuia abordată problema? Să monteze unul pe zi ca să ne obişnuim cu ideea? Să anunţe cu 6 luni înainte? Să facă o campanie de informare, să ia de mânuţă cetăţenii şi să-i ducă la autobuze?

Indiferent de modul în care se pune în aplicare soluţia asta, vor exista probleme mari la început. Din punctul meu de vedere asta e ideea. Faci o bandă de câţiva kilometri peste noapte şi asiguri accesul în centru, până la o staţie de metrou. Automat se va face aglomeraţie pentru că va fi mai puţin spaţiu pentru maşini. Însă uşor-uşor unii vor renunţa la drumul cu autoturismul personal după ce vor vedea că trec pe lângă ei autobuze goale. 

Deci soluţia trebuie să vină peste noapte, doar rezultatele se vor vedea în timp. 

În altă ordine de idei, cu ocazia asta am descoperit că încă mai sunt oameni care cred că Oprescu n-a fost un primar PSD. Cum să schimbi ceva în ţara asta dacă ei consideră că au avut un independent şi a fost nasol, motiv pentru care au votat PSD?

Vreau un Woogie!

question_answer3 comentarii
IN Casual stuff

Chiar vorbeam zilele trecute despre Tamagochi pe Facebook, acum am descoperit chestia asta absolut bestială! Woogie e o jucărie-asistent destinată copiilor. Micul „extraterestru” digital este creat de o echipă din România, care încearcă să strângă bani pentru a continua dezvoltarea proiectului. Mi se pare aşa cool încât mi-aş lua şi eu unul, înainte să fac vreun copil. Momentan e doar 79 de dolari în Extra Early Bird, ceea ce e extrem de puţin pentru un obiect atât de valoros. 

Am văzut că au scris mai mulţi bloggeri despre asta şi mi se pare super cool, mai ales că nu e nimic planificat, chiar sper să ajungă la cât mai multă lume informaţiile despre Woogie şi să se îndeplinească targetul.

Ar fi mişto să avem şi aeroporturi

question_answer0
IN Casual stuff

Gata, monopolul barbar al TAROM pe cursele interne a căzut. Acum poate zbura oricine la Timişoara, Oradea, Cluj sau Iaşi fără să-şi vândă un rinichi. Ceea ce e foarte cool, trebuie să recunoaştem, dar cu aeroporturile ce facem?

Tocmai m-am întors de la Timişoara cu Ryanair şi am avut un zbor cât se poate de plăcut. Întârziere decentă, vreo 20 de minute, aterizare lină, avioane 737-800 mult mai OK decât ce foloseşte compania noastră naţională. Fraţilor, dar aeroportul din Timişoara a devenit un coşmar. Efectiv e aproape inutilizabil comparativ cu anul trecut. Şi asta doar pentru că în loc de 1 avion pe oră zboară 2 avioane pe oră. Practic, unui aeroport dintr-un oraş foarte mare din România îi e greu să gestioneze vreo 600 de pasageri – 300 care vin, 300 care pleacă în decurs de o oră. Citeşte tot articolul

Cum ar funcţiona asta la noi?

question_answer0
IN Casual stuff

Italienii dau nişte castele şi tot felul de alte clădiri persoanelor care se angajează să aibă grijă de ele şi să le transforme în obiective turistice. Că tot ziceam zilele trecute de clădirile părăsite, mi-am imaginat cum s-ar desfăşura chestia asta în România, mai ales că am avea şi noi tot felul de băi sau hoteluri pe litoral care ar putea fi cesionate aşa.

Obiectivele care n-ar avea nevoie de multe reparaţii ar intra pe o listă „premium”, numai bună de dat băieţilor deştepţi de prin partide şi de pe lângă ele. Vilele sau culele vechi s-ar transforma în case de vacanţă, hotelurile s-ar cesiona pe 50-100 de ani fără discuţie (italienii merg din 6 în 6 ani cu cesiunea).

Apoi s-ar face o listă cu clădirile care au nevoie de reparaţii sau reabilitări serioase. Alea tot băieţilor deştepţi li s-ar cuveni, cu condiţia să le poată închiria după ce le iau sub administrare. Dacă e de muncă, mai bine s-o facă altul.

Ultimele pe listă ar fi proiectele care au nevoie de investiţii serioase. Pentru alea s-ar găsi o portiţă ca să se aducă nişte fonduri europene, cu contribuţie din partea statului, desigur. Pe astea le-ar da unora care aşteaptă de mult timp să prindă şi ei un ciolan mic, mai ales că e aglomeraţie mare de când s-a schimbat regimul.

Iar pentru tinerii antreprenori care vor să facă turism ce-ar mai rămâne? Încurajări.

Parcă nu mai sună aşa bine viaţa la curte

question_answer9 comentarii
IN Casual stuff

Ne-am mutat cu biroul într-o zonă mixtă, cu case şi blocuri. De pe geam văd vreo 2 curţi vecine, cu case de dimensiuni diferite. Una e destul de mare, cu etaj şi mansardă locuibilă, cu mai multe intrări şi scară interioară, cealaltă e mai mică, pentru o singură familie.

În 2 luni cred că a fost o singură săptămână în care nu s-a muncit nimic la cele două case, înainte de Paşte. În rest a fost o forfotă continuă de meşteri şi meseriaşi care au avut ceva de lucru. La casa mică s-au schimbat burlanele şi s-a reparat acoperişul, apoi s-a reparat gardul, s-a curăţat curtea, s-au uns porţile şi s-au refăcut nişte legături, s-a mai tencuit una-alta, s-a vopsit o poartă care duce în spatele casei, s-a reparat un coteţ de câine. Citeşte tot articolul

Util: Cum creezi un favicon pentru siteul tău?

question_answer1 comentariu
IN Casual stuff

Ai zice că în 2017 toată lumea ştie ce-i ăla un favicon şi că e folosit din plin, dar mi se întâmplă în continuare să mă lovesc de siteuri care n-au aşa ceva, de parcă am trăi în junglă!

Recent am descoperit un tool super simplu care face asta, fie că vorbim de un desen luat de la zero (pentru cine are răbdare şi talent), fie că integrăm o imagine acolo şi mai edităm pe ea.

În principiu prefer o literă din logo, un simbol, ceva uşor de recunoscut, dar e mereu loc pentru o abordare creativă.

Sociale

Dă-mi un ecler!

Cumpără de pe eMAG cu acest link

Descarcă gratuit eBook-ul

ebook Digital Recap 2022
Hoi.La.Minut

Pe scurt:

Statistici TopBlog

Clasament TopBlog
Meniu