Săptămâna 15 – 21 iunie
Facebook introduce Author Tags în linkurile publicate în reţea pentru a creşte comunităţile jurnaliştilor şi ale bloggerilor. Detalii.
Twitter introduce autoplay pe videouri, vine şi GIF. Detalii.
Google Trends are redesign şi statistici în timp real. Detalii.
Facebook a lansat Moments, o nouă aplicaţie prin intermediul căreia poţi gestiona fotografiile făcute la ieşirile cu prietenii. Detalii.
Alte ştiri pe scurt: search nou la Pinterest, tooluri noi în Google AdWords.
Săptămâna trecută s-a reluat discuţia despre evenimentele de media/advertising/online. Vali, Alex, Costin.
O fi Vali hater în multe momente, dar are dreptate când spune că ICEEFEST e o conferinţă şi atât. Am ajuns de vreo 2 ori acolo, cu invitaţii de la diferite branduri care aveau parteneriate, mi s-a părut o conferinţă cu ceva mai mult ştaif. Prinzi şi prezentări plictisitoare, şi prezentări din care găseşti ceva interesant dacă ai deschidere. Dar nu e şi n-o să fie niciodată şansa unică de a sta la masă cu greii, sau locul în care îţi schimbi percepţia despre piaţă.
Până la urmă, singura problemă cu ICEEFEST ţine de marketing. Este cel mai mare eveniment de profil, numeric vorbind, asta a notat Costin. Dar această superioritate numerică este comunicată calitativ. Se sugerează că cel mai mare este, automat, şi cel mai bun, evenimentul de la care vii cu cele mai multe informaţii utile. Eu cred că vii acasă cu nişte informaţii, ceea ce e fair dacă îţi plăteşte compania biletul în vreun pre-sale. Citeşte tot articolul
În liceu am avut un coleg care s-a mutat la noi de la o clasă paralelă. Era genul de elev conştiincios, aproape tocilar. Dacă eu eram băiatul serios din grupul de pramatii, el era băiatul serios din grupul de băieţi serioşi. Genul ăla de elev care se pregăteşte temeinic la fiecare materie, are mereu tema făcută, nu e fraier s-o dea la alţii şi se foloseşte de munca lui pentru a se diferenţia de toţi ceilalţi. Chestia asta îl făcea să se simtă superior nouă, care băteam mingea toată ziua la orele care nu începeau cu Limba (română, engleză, franceză, latină). Ba chiar pot să spun că era de-a dreptul arogant. Iar aroganţa lui creştea pe măsură ce se apropia bacalaureatul şi noi adunam chiuluri memorabilie. Pentru noi erau nişte amintiri de povestit nepoţilor, pentru el era doar pierdere de timp.
Dacă n-aş fi avut mintea unui puşti de liceu, aproape că m-aş fi panicat văzându-l cum ne priveşte ca pe nişte paraziţi. Cred că din punctul lui de vedere urma să ne ratăm imediat ce ieşeam de pe băncile liceului. N-a verbalizat niciodată dispreţul ăsta pe care îl avea faţă de majoritatea celor din clasă, însă îl simţeai în atitudine. Omul se considera mai bun decât noi, fără să aibă rezultate mai bune la învăţătură, bani mai mulţi, oi mai mândre şi cornute. Citeşte tot articolul
Văd săptămâna trecută un mare titlu pe Digi24: UE întrerupe plăţile către România. Căcat, am pus-o! Intru pe ştire, de fapt e vorba despre 2 proiecte de mediu, pe ceva suspiciuni de corupţie, bla-bla.
Îmi văd de treabă, plec la Sibiu, mă opresc să mănânc un sandviş la Lucas. Doamnele de acolo vorbeau despre ceva şcoală de cofetari/perfecţionare. Una din ele era hotărâtă să renunţe, văzuse că Uniunea nu mai dă bani, cursurile respective erau pe fonduri europene, nu vor mai fi bani, deci nu se mai fac, deci n-are sens să ne mai înscriem. Felicitări, copywriterule, tocmai ai schimbat viaţa unor oameni care nu au dat click pe ştirea ta scrisă pentru goana de afişări. Nişte oameni cinstiţi vor duce o viaţă puţin mai proastă pentru că tu ai ales să faci bani minţind într-un titlu.
Şi fiţi convinşi că aşa se întâmplă în multe cazuri, oamenii aud doar titlul, care de cele mai multe ori reprezintă o trunchiere oribilă, rămân cu ideea aia în cap şi ajung să nu mai cunoască adevărul.
Entourage – l-am aşteptat câţiva ani şi chiar a meritat. E drept că aş fi preferat încă un sezon din serial, dar merge şi filmul ăsta de lungmetraj. Reţeta e aceeaşi, doar că totul e mai comprimat şi cu final de Hollywood. Fanii serialului vor pleca cu un mare zâmbet pe faţă de la film, iar cei care nu sunt familiarizaţi cu universul lui Ari Gold vor fi şi ei destul de plăcut surprinşi.
Un etaj mai jos – cel mai nou film al lui Radu Muntean spune o poveste despre lipsa de implicare din societatea românească. „Nu mă bag, n-am văzut, nu ştiu” transpus într-o poveste cu vecini prea puţin curajoşi. Din păcate, mi s-a părut că sunt cam multe convenţii de acceptat ca să vizionezi filmul. L-am întrebat pe regizor de ce se pleacă de la nişte premise nerealiste (un tip îşi înşela soţia cu o vecină de la un etaj mai jos şi nici nevasta nu ştia nimic, nici vecinii nu prea văzuseră amantlâcul) şi răspunsul a fost că aia e situaţia dată, important e ce se întâmplă, iar să cercetăm cum s-a ajuns la situaţia aia e alt film. Practic, un răspuns care nu lămureşte nimic, trebuie să mergem cu povestea asta. În rest, Iulian Postelnicu e foarte bun.
Fix când credeam că s-a dus magia spectacolelor de stradă de la FITS, am dat peste nişte canadieni foarte amuzanţi. Francis şi Phillipe sunt Les Dudes, au avut spectacole pe 16 şi 17 iunie, iar acum au plecat la un festival prin Olanda. Am prins miercuri ambele spectacole, la cel de-al doilea am şi filmat, din păcate lumina nu mai era aşa bună. Dar vă puteţi da seama cât de spectaculos e numărul lor. Amândoi au făcut parte şi din Cirque du Soleil.
La final mai au şi jonglerie cu foc, tot pe bicicletă.
Apare pe 22 septembrie şi până acum singura noutate notabilă ţine de echipele naţionale de fotbal feminin. Asta, plus grafică îmbunătăţită, mai multe stadioane, mai multe feţe de jucători, toate tatuajele lui Messi şi toate echipele curente. Asta înseamnă şi prima ediţie în care voi juca Fifa fără Gerrard.
Caravana TIFF poposeşte prima oară la Bucureşti şi aduce cu ea filmele premiate la ediţia din acest an a festivalului. Deşi speram să fie incluse şi scurtmetrajele româneşti, n-am avut noroc. Pe 17-18 şi 20-21 iunie puteţi vedea la Cinema Elvira Popescu (la Institutul Francez) o selecţie a celor mai bune filme din festival. Printre ele şi „Comoara” lui Corneliu Porumboiu. Citeşte tot articolul
La domiciliul din Militari există o problemă cu locurile de parcare. Am mai scris despre asta, situaţia era nasoală de mult timp. Nu ar fi singurul loc în care blocurile ar răsări în mod dubios, a mai răsărit unul câteva străzi mai încolo, fix peste şina de tren care ducea la garajul Metrorex. Când eram copil treceau frecvent locomotive sau metrouri pe acolo, acum nu mai e folosit. Nu e clar dacă garajul nu mai e folosit pentru că a crescut un bloc acolo sau blocul a crescut pentru că oricum şina era inutilă. Citeşte tot articolul
Anul acesta am ajuns, în premieră, la TIFF, la invitaţia celor de la Mercedes-Benz. Auzisem toate poveştile despre atmosfera specială din Cluj-Napoca în zilele de festival, însă eram convins că nu poate fi nimic mai mişto decât explozia de bucurie de pe străzile Sibiului pe perioada FITS. „Sunt doar nişte filme, până la urmă„, aşa îmi ziceam mereu, cu fiecare an care trecea fără ca eu să ajung la Cluj la început de iunie.
Sunt, într-adevăr, doar nişte filme, o selecţie extrem de interesantă, şi o sărbătoare pentru filmul românesc. N-am avut mult timp la dispoziţie, aşa că am ales să văd film românesc şi nu mi-a părut rău. Însă TIFF-ul este mult mai mult de-atât. Am mai văzut o concentraţie atât de mare de oameni cu badgeuri la gât doar la Alexandria, la Ideo Ideis, însă acolo vorbim de un perimetru extrem de mic în care se învârte toată viaţa festivalieră. La Cluj parcă jumătate din oraş intrase în febra asta a TIFFului. Citeşte tot articolul
Facebook lansează o versiune de aplicaţie Android care consumă mai puţine resurse: Facebook Lite. Detalii.
Instagram pentru web are un design nou şi în sfârşit arată bine. Detalii.
CEOul Twitter, Dick Costolo, a demisionat din funcţie, Jack Dorsey urmează să-i ia locul provizoriu. Detalii.
Twitter renunţă la limita de 140 de caractere în mesageria privată. Detalii.
Alte ştiri pe scurt: Tarsago – o nouă regie online, Twitter grupează conversaţia, Social Media în România (iunie 2015), search pe GIFuri în Tumblr.
