Songpop e o prostioară descoperită de colegul şi prietenul pinkISH printre milioanele de jocuri de pe Facebook. Ai 5 melodii împărţite pe diverse genuri, 4 variante de răspuns şi vreo 11 secunde în care poţi alege varianta corectă. Dacă adversarul tău recunoaşte mai repede o piesă, câştigă mai multe puncte. Jucătorul care are mai multe puncte după 5 piese câştigă meciul.
Evident, cel mai amuzant e să joci cu prietenii, dar merge şi fără. Vă aştept, în cazul în care ştiţi ceva muzică.
În ultimii ani sportul a avut parte de nişte recorduri extraordinare. Totodată, s-au înmulţit şi acuzaţiile de dopaj. Scandalul în care a fost implicat Lance Armstrong, finalizat cu retragerea celor 7 titluri din Turul Franţei, pare a fi începutul.
Se vorbeşte despre nişte practici incredibile, nişte riscuri foarte mari: transfuzii de sânge, diluarea sângelui cu ser, plus injectarea de substanţe care să mascheze dopajul. Corpul unui om nu e făcut pentru toate astea, iar efectele secundare există fără îndoială. Problema e că s-a ajuns foarte departe, se fac nişte compromisuri extrem de mari pentru victorii.
De-acum, fiecare record mondial sau olimpic va fi însoţit de un semn de întrebare legat de corectitudinea sportivului care a reuşit performanţa. Sunt convins că se vor demonstra multe cazuri de dopaj, unele la care nici nu ne aşteptăm. Testele antidoping au devenit o maşinărie impresionantă şi cu toate astea uneori nu fac faţă adversarului nevăzut.
Nadal şi Messi sunt printre sportivii care au fost acuzaţi tot mai des în ultimii ani. Usain Bolt a ridicat şi el câteva semne de întrebare. Chiar dacă niciuna dintre acuze nu va fi dovedită, rămân acuzele tot mai dese.
Vor mai trece nişte ani, vom mai avea nişte surprize, vom privi cu alţi ochi rezultatele extraordinare. Bucuria jocului şi a marilor performanţe s-a dus. Rămân doar semnele de întrebare.
Am cont pe vreo 2 trackere de torrente. Îmi iau de acolo lucruri pe care nu le-aş găsi de cumpărat şi pe care vreau neapărat să le am. Art&Copy şi Lemonade (pe care le-am văzut înainte să apară pe DVD) sau The Pitch sunt doar câteva exemple. Pe vremuri mai copiam şi filme, dar acum merg destul de mult la cinema şi văd majoritatea producţiilor interesante până să apară pe net la calitate bună.
În ultima vreme am observat că „oferta” de pe torrente e tot mai bogată în ceea ce priveşte serialele, în timp ce filmele sunt tot mai puţine. Vplay a avut întotdeauna un succes extraordinar fix din acelaşi motiv. Lumea se uită la o grămadă de seriale pe net însă televiziunile şi siteurile specializate încă nu s-au prins.
În acest caz pirateria s-a extins pentru că nu există alternative reale pentru vizionarea legală a serialelor. Pe Voyo sunt doar vreo 2-3 seriale străine şi toate producţiile grupului. Mult prea puţin în condiţiile în care lumea se uită la o mulţime de chestii. Ştiu că e scumpă licenţierea, dar HBO difuzează The Newsroom atât în SUA cât şi în România. Sezonul 1, la zi. Am descoperit o grămadă de oameni care urmăresc Redacţia pe TV pentru că pot vedea sezonul curent cu doar o săptămână întârziere.
Iar eu aş plăti fără nicio problemă pentru a viziona legal (şi la calitate bună) vreo 6-7 seriale. Habar n-am care sunt costurile, dar tind să cred că nişte bani încasaţi sunt mai buni decât nimic.
Apple a câştigat procesul intentat celor de la Samsung în SUA, asiaticii vor plăti 1 miliard de dolari. Detalii.
A apărut topul agenţiilor interactive din România. iLeo rămâne lider. Detalii.
Facebook a relansat aplicaţia de iOs. Aparent noua versiune este mai bună. Detalii.
Sebastian Ghiţă iese din acţionariatul Flanco pentru a se dedica zonei de media. Detalii.
Apple a fost evaluată la 620 de miliarde de $ devenind cea mai valoroasă companie din istorie. Detalii.
Microsoft a schimbat logoul companiei, după 25 de ani. Detalii.
Alte ştiri pe scurt: Promotor a lansat Cine Conduce, Kaspersky a lansat soluţia antivirus pentru Mac, au început înscrierile pentru Şcoala ADC 2013, Vodafone a adus o bibliotecă virtuală la metrou, Ikea are un proiect mişto, a apărut un studiu de piaţă legat de paginile de Facebook româneşti, iar HP are pierderi mari.
Accidente precum cel de mai jos se întâmplă şi pentru că nu există un program de educație rutieră pentru pietoni. După drumurile proaste care ajung să frustreze toți şoferii, pietonii needucați sunt a doua cauză a nervilor întinși la maxim pe şoselele româneşti.
Nici măcar nu putem spune că a fost vorba de o clipă de neatenție. Era neatenție dacă totul s-ar fi întâmplat pe trecerea de pietoni. E lipsă de educație pentru că tipa a traversat printr-un loc nepermis şi e lipsă de educație pentru că nu s-a asigurat – dacă tot a trecut pe naşpa.
Citeşte tot articolul
Foto via
Diverta a deschis un nou magazin pe Magheru, după ce acum vreo 2 ani a închis magazinul imens care înlocuise „Eva”. Pentru cei care sunt mai tineri, „Eva” era un magazin universal dedicat doamnelor, amplasat pe Bulevardul Magheru nr. 5, cam vis-a-vis de cinema Patria. Acolo s-a deschis prin 2008 un Diverta de 1700 de metri pătraţi care se dorea a fi un succes măreţ. În cei 2 sau 3 ani cât a fost deschis acest nou concept de librărie, am fost de vreo 3 ori acolo şi de fiecare dată era gol. De ce? Pentru că locul n-avea un vad bun. Oamenii nu trec pe partea aia de bulevard pentru că n-au treabă în direcţia aia, pentru că staţia de metrou e vis-a-vis, pentru că sunt lungi porţiuni fără trotuar (vezi parcarea de la Lido). Citeşte tot articolul
N-aş face prea multe declaraţii legate de campania „Românii sunt deştepţi”. A fost o idee simpatică o zi-două. Am văzut-o, am dat click, am trecut peste moment. Ideea a câştigat şi ceva premii la Cannes, bravo lor. Dar n-aş insista foarte mult pe asta pentru că, în fond, practica nu e foarte curată. Să pui oamenii să dea clickuri sau să caute o anumită sintagmă pentru a modifica rezultatele unui motor de căutare nu e ok. E un fel de spam-click.
Mai mult, în niciun caz n-aş da interviuri despre asta povestind mândru la aproape 1 an de la campanie. Şi sub nicio formă n-aş declara public toate ideile proaste care îmi trec prin cap. Mai ales pe aia cu donarea campaniei către Ministerul Afacerilor Externe.
“Vrem sa continuăm campania. Ne gândeam la un moment dat să o donăm Ministerului Afacerilor Externe, pentru că ei ar putea să angajeze nişte oameni să posteze mereu mesaje pe internet, să intreţină campania”
Practic, băieţii s-au gândit că ar fi o idee bună ca Statul Român să angajeze nişte postaci. Pentru că asta ar fi oamenii ăia dacă s-ar implementa gogomănia asta: nişte postaci plătiţi din bani publici să facă o activitate semi-corectă. Oare există în nomenclatorul de meserii slujba de postac?
Poftiţi domnilor, toate clickurile noastre! Numai consideraţi-ne şi pe noi deştepţi!
Un puşti de 4-5 ani, de mână cu părinţii, în drum spre grădiniţă
– Când mă fac mare o să am un telefon adevărat cu propriul meu număr de telefon şi propriile mele apeluri!
Am plecat de la Ideo Ideis sâmbătă seara cu Coco, unul dintre cei doi voluntari care au făcut şi pe şoferii la Ideo Ideis. Şi cum drumul era lung şi plictisitor, am început să-l întreb diverse chestii. Coco a venit la Alexandria în 2006 şi de atunci participă la fiecare ediţie. Prima oară a fost coordonator al unei trupe de teatru din Iaşi iar mai apoi a revenit ca voluntar în organizare. Acum ştie foarte bine cum merg lucrurile, e unul dintre veterani.
Coco zice că n-ar mai veni la Alexandria dacă nu s-ar mai face nimic pentru copii. Dar cum asta e esenţa festivalului, îşi ia concediu 2 săptămâni în fiecare an şi pune umărul la treabă. În Iaşi a organizat un festival de film, unul de folk şi a ajutat o mulţime de tineri talentaţi să-şi urmeze visul. Mai spune că şi-ar dori ca Statul să sprijine mai mult tinerii, dar de multe ori banii se găsesc doar pentru echipe de fotbal şi asfaltări. Câteodată nu sunt nici 1000 de lei disponibili pentru transportul unor copii la un festival internaţional, iar finanţările pentru festivaluri se primesc chiar şi după un an de la încheierea evenimentului. Citeşte tot articolul
N-aş vrea să cad în păcatul de a cataloga întâmplarea de mai jos drept „fantastică” sau „INCREDIBILĂ”. E perfect normal să se întâmple asta şi sper că n-aţi dat CLICK AICI pentru a vedea ceva extraordinar.
Eram la coadă la cremvurşti. De fapt, coadă e mult spus. Erau câţiva cetăţeni lângă vitrina cu mezeluri şi toţi aşteptau să se elibereze doamna de la tejghea. Lângă mine erau un el şi o ea care discutau despre un salam sau un parizer. Cetăţeanul părea foarte sigur pe el, genul ăla de „Nelu” chelios care a avut o Dacie 1310 portocalie până acum câţiva ani şi cu greu s-a îndurat să-şi cumpere un Logan. Roşu. Îl ştiţi, tipul ăla de om care merge în concediu cu bilete luate prin sindicat şi care înjură sindicatul şi statul pe tot parcursul sejurului. Citeşte tot articolul
Foto: Ionuţ Dobre
La Ideo Ideis, festivalul care are loc încă din 2006 la Alexandria, echipa de organizare e alcătuită din vreo 90 de tineri. Cred că niciunul dintre ei nu depăşeşte 30 de ani, ba sunt o grămadă de adolescenţi care n-au nici 18. Îşi fac treaba excelent, punând pe roate un eveniment de 10 zile într-un oraş mic din sudul ţării.
Andreea Borţun şi Alexandru Ion, directorii acestui festival, sunt extrem de tineri. Au început festivalul când încă erau elevi de liceu! Şi le-a ieşit de fiecare dată în ultimii 7 ani. L-au adus mai întâi pe Marcel Iureş, în calitate de Preşedinte de Onoare al Festivalului. Au urmat Vlad Zamfirescu, Andi Vasluianu, Marius Manole, Cătălin Ştefănescu şi, începând de anul trecut, Medeea Marinescu. După cum spune campania din acest an, „nimeni n-ar fi crezut” că oamenii ăştia se vor strânge an de an la Alexandria. Citeşte tot articolul
