În 1994, Mariah Carey era o cântăreaţă celebră şi lansa All I want for Christmas is you. În acelaşi an se năştea Justin Bieber.
17 ani mai târziu Mariah a ajuns la 41 şi arată în continuare extraordinar. Justin Bieber e visul ud al milioane de adolescente din toată lumea. De ajuns pentru încă o colaborare menită să mai vândă nişte muzică.
Acum câteva săptămâni am avut pe mână noul Volkswagen Touareg, dat de cei de la Midocar (oamenii ăia care m-au răpit de ziua mea). Aveam nevoie de o maşină mare, ca să car diverse chestii şi să fac faţă eventualelor zăpezi de pe munţii pe care i-am urcat. Sincer să fiu, aş fi preferat un Scirocco, dar mă şi vedeam suspendat pe zăpadă cu maşinuţa aia nervoasă. Bine că n-a fost cazul. Citeşte tot articolul
Deja cred că e al 5-lea an în care am o temă specială de Crăciun. Am început în 2007, am continuat în 2008, 2009 şi în 2010. Însă acum parcă am cea mai mişto temă 😀 (şi favicon!)
Duminică se aprind luminiţele în oraş, abia aştept!
Şi nu uitaţi, dacă nu vă place noua temă, am şi Feed RSS. Abonaţi-vă cu încredere, acolo e doar text 🙂
Aseară a avut loc la Opera Română Gala Internetics 2011, prezentată tot de Răzvani şi Dani. Foarte bune alegerile, atât a locului de desfăşurare, cât şi a prezentatorilor. Anteniştii au fost simpatici şi anul trecut, acum au fost şi mai simpatici. Pe an ce trece gala asta evoluează. Dacă acum 2 ani au fost anunţaţi mai mult necâştigătorii, anul trecut au fost trecuţi în revistă pe FFWD, iar anul acesta n-au mai fost menţionaţi deloc.
Marele absent a fost Webstyler, agenţia anului în ultimii 5-6 ani. Mi-e greu să înţeleg cum de n-au avut nimic de înscris anul ăsta. La fel, nu pricep cum Drumul Mingii n-a luat nimic, fiind învinsă de Tuborg Pary Manager. Premiile le-a luat iLeo cu Redescoperă România. 8 în total. La Best use of social media, mobile, best website. Singura categorie la care iLeo a înscris şi n-a câştigat a fost Best Use of Banners, unde n-a câştigat nimeni. Citeşte tot articolul
În weekend am dat o fugă pe la Gaudeamus, ca tot orăşeanul care simte nevoia să-şi demonstreze erudiţia. Nu venisem pentru vreo carte, aşa că am avut timp să mă plimb şi să urmăresc oamenii. Majoritatea trişti, gri, mulţi din ei pensionari. Veniţi pentru vreo afacere bună cu cărţi, gata s-o adauge lângă colecţiile luate cu Adevărul şi Jurnalul Naţional.
Cea mai mare aglomeraţie era la editurile cu temă (sau măcar cu rezonanţă) religioasă. Aveţi idee câte edituri de-astea religioase sunt? Am numărat vreo 8. Egumeniţa, Evanghelismos, Bizantină etc. Şi la fiecare stand erau minim 5-6 oameni blocaţi cu câte o carte în mână. Vin vremuri grele, credinţa e salvarea!
Mie îmi pare rău că n-am văzut în timp util recomandarea Cristinei Bazavan legată de Autobiografia lui Andre Agassi. Sper să ajung cât mai repede într-o librărie şi s-o cumpăr. Mai aveţi o recomandare a aceleiaşi cărţi aici.
Cu poza de mai sus nu ştiu exact ce e, dar mi-a plăcut ideea. Un alt prim 11 (la fel de mişto) la Brăduţ.
Săptămâna asta a avut loc în premieră Black Friday, o iniţiativă menită să încurajeze consumul. Marius Pahomi o numeşte chiar iniţiativa anului în .ro. Cert e că Emag a vândut de 8 milioane de euro într-o zi.
Media Pro a lansat campania DeCeIubescRomania, o iniţiativă care se leagă foarte bine cu ziua naţională, care bate la uşă. Detalii.
Tot în cursul săptămânii se lansa şi Tehnodiva.com, un proiect gândit de Alexandra Sănduleasa.
La începutul săptămânii a avut loc Netcamp 2011. O serie de prezentări interesante şi un câştigător al Net Start-Up: What Font Is (un proiect care îţi identifică aproape orice font). Detalii.
Săptămâna Financiară şi revista Felicia trec exclusiv pe online. Se zvoneşte că urmează Jurnalul Naţional.
La mijlocul săptămânii se lansa Booktopia.ro, o nouă reţea socială dedicată cărţilor.
Alte ştiri pe scurt: Wall-street.ro a fost relansat, Nokia a lansat Swipe Magazine, The Practice a împlinit 5 ani de existenţă, The Public Advisors au divizie specializată pe Health and Beauty PR, se pregăteşte WP 3.3 şi a apărut primul hashtag pe un teren de fotbal american.
„Aici, pe bucata asta de câteva sute de metri, e bâlciul vanităţilor. Aici se îmbulzesc toţi, din toată ţara, să-şi arate haina, obrazul bine hrănit, automobilul scump, preţul laşităţilor şi al vânzărilor…”
Un fragment din Calea Victoriei, roman al lui Cezar Petrescu datând din 1930. Mi se pare că e descrierea perfectă a mall-ului contemporan, semn că nu ne-am schimbat deloc.
Vineri a fost Black Friday în SUA, o zi a reducerilor record, ce are loc în fiecare an imediat după Ziua Recunoştinţei. Oamenii se bat între ei (la propriu) pentru a intra în magazine şi a cumpăra orice le pică în mână. Sunt reduceri de 60-70% la tot felul de produse. Ca orice săbătoare care încurajează consumul, conceptul Black Friday a fost adus şi în România. Au fost o grămadă de oameni nemulţumiţi, serverele tuturor au picat, lumea a făcut live blogging (1, 2) dar pentru magazine a fost un real succes.
Dincolo de succesul financiar, unele magazine au punctat şi la capitolul branding. Haideţi să vedem însă cum au comunicat magazinele implicate în Black Friday anul acesta.
Emag a fost primul magazin care a anunţat reducerile de Black Friday. Sau cel puţin aşa s-a transmis mesajul în piaţă. Chiar dacă au fost sau nu primii care au anunţat ziua reducerilor, cei de la Emag au punctat la capitolul imagine. Percepţia generală a fost că celelalte magazine concurente au intrat în joc mai mult pentru a încerca să ţină pasul cu Amazonul românesc. Citeşte tot articolul
Bobby Voicu dă multe interviuri, povesteşte des cum a devenit cunoscut (sau poate l-am auzit eu de multe ori).
Oricum, merită să vizionaţi acest clip, mai ales dacă vă doriţi să ajungeţi antreprenori. Cred că interviul merita difuzat în cadrul Netcampului de anul acesta. Dacă vă uitaţi cu atenţie, o să vedeţi că antreprenoriatul e greu chiar şi când eşti Bobby Voicu. Asta pentru cei care au impresia că atunci când eşti ceva mai cunoscut scapi automat de griji. Sau ţi se plătesc toate facturile la timp.
E greu, criză e pentru toată lumea. Fie că vorbim pe la conferinţe sau nu. Diferenţa între un business de succes şi unul falimentar se face prin muncă.
Foto: Inegalabilul Cătă Georgescu
Joi seară ne-am strâns pentru o vizită la Amckart, circuitul ăla de care vă povesteam că nu mi se potriveşte. Nici circuitul, nici sportul. M-am dus pentru că m-am simţit dator faţă de băieţi, trebuia să şi piardă cineva. Am reuşit totuşi să nu pierd, pentru că m-am remarcat la ce ştiu eu mai bine: la scurtături 😀 Cum să pierzi o competiţie la care nu participi?
Unii ar putea spune că am trişat, eu aş zice că am găsit o abordare creativă a problemei. Dacă s-ar fi punctat şi asta, eram primul. De fapt, chiar am fost primul pe statistici, reuşind o medie de 60 de km la oră cu kartul (media lui Răzvan, care a şi câştigat pe bune, a fost de 32 de km/h). Asta în condiţiile în care ploua şi colegii de circuit se distrau maxim făcând drifturi cu kartul. Eu am preferat să conduc preventiv.
Prilejul cu care ne-am strâns a fost lansarea camerei Prestigio Roadrunner HD1, o cameră de-aia cu care poţi filma din maşină. Săptămâna viitoare o iau în teste şi îmi fac cont pe TraficTube.ro. Şi dacă am timp, poate filmez şi ceva trasee cu scurtături pentru Videomaps 😀
PS: Poza cu Adrian Ciubotaru e pusă doar pentru trafic 😛
Dacă tot s-a dat legea privind eutanasierea câinilor comunitari, ne putem concentra pe chestii mai importante.
Până atunci, iubitorii de animale vor protesta şi vor încerca să facă tot posibilul să salveze viaţa „bietelor animale”. Ăştia care comentează, deşi sunt mari iubitori de animale, au dezvoltat un nou obicei: se plimbă noaptea cu resturi de mâncare, în special oase, pe care le lasă cât mai departe de blocul lor. Am surprins vreo 3-4 cetăţeni încercând să lase mâncare de-asta lângă scara blocului meu. Uneori găseşti doar resturi, alteori e doar mâncarea, pregătită pentru câini. În lipsă de oase, găseşti şi câte o grămăjoară de Pedigree.
Ne plac animalele, nu vrem să fie omorâte, dar să nu fie la noi la bloc, pentru că ne vin seara copiii acasă şi nu vrem să stea cu frica-n sân. Să se strângă la blocurile altora. Cam asta e mentalitatea. Cel puţin în Bucureşti.
La câteva sute de km distanţă nu prea vezi câini vagabonzi. Eram la plimbare prin Alba Iulia şi la un moment dat l-am întrebat pe cel mai celebru blogger din localitate unde sunt câinii comunitari. Mi-a zis că la ei nu e ca la Bucureşti.
