IN Casual stuff, Web

Să vă explic pe scurt:

În urmă cu vreo 3 săptămâni şefii Facebook au început negocierile cu cei de la Twitter pentru achiziţionarea serviciului de micro-blogging. Şi Facebook a oferit acţiuni în valoare de 500 de milioane de dolari. Pentru un serviciu care nu face bani, mi se pare o sumă nesimţită. Nu mare, nu enormă, nesimţită.

Băieţii de la Twitter au ţinut steagu sus şi i-au trimis la plimbare pe cei de la Facebook, în primul rând pentru că ar fi vrut mai mult şi în al doilea rând pentru că ar fi vrut cash.

Acu… am o întrebare de om care aude de criza economică mai des decât îşi aude numele: cine mai are încredere în acţiuni la momentu ăsta? Şi în plus, cine se apucă să vândă ceva tocmai acum? Ca să nu mai vorbim de achiziţionarea unei platforme care nu face bani de investiţii fără acoperire şi alte prostii de genu ăsta. Alţii care nu ştiu că e criză.

Oricum, interesant de văzut care va fi strategia de monetizare a Twitterului pentru că nu văd refuzul ofertei iniţiale ca pe un bluf menit să aducă un preţ mai mare şi atât.

Pe larg, aici.

IN All Sports

Pentru ăştia. De fapt, pentru alţii ca ei. Îmi place să cred că majoritatea jucătorilor stelişti nu sunt în stare de aşa ceva.
Sigur, dacă aş fi cinic aş spune că e normal ca dinamoviştii să danseze pe melodiile Stelei, că ei n-au melodii :))

Dar în momentu ăsta numai dinamovist n-aş vrea să fiu. Dacă aş fi în locu lu Turcu şi Borcea, băieţii îşi făceau bagajele deja.

Update: În timpu ăsta, alţii îşi dau viaţa pentru echipa de suflet. (Exagerez puţin, doar ca să subliniez contrastul).

Şi asta pentru că nu există „preinfarct” ci un infarct în urma căruia ai scăpat. Chestia cu ‘pre’ e doar de PR, ca să nu dispere pacientul şi familia acestuia.

IN Casual stuff, Web

De câteva zile m-am cam plictisit de Feedreader. E un agregator de feeduri foarte bun însă e prea simplu. Şi dacă de foobar nu mă mai pot dezlipi pentru muzică, am zis că trebuie să schimb ceva la feeduri.

Am cercetat puţin şi am dat de Top 10 Windows RSS Feed Readers. Am citit specificaţii, am analizat, am văzut screenshoturi şi recomand:

  • FeedDemon – e free, e user friendly, e de la newsgator e mult mai customizabil decât FeedReader şi ce e cel mai important: îl poţi sincroniza. Pentru cine vrea portabilitate dar şi feeduri offline. Asta dacă citiţi bloggeri cu feeduri totale, că tot vorbea blogosfera de asta zilele trecute. E mixul perfect pentru fanii GoogleReader & FeedReader. Are şi Panic Button pentru momentele în care nu mai faci faţă numărului mare de feeduri.
  • SharpReader -mi s-a părut mai rapid decât feedreader şi are un design la fel de minimalist.
  • Awasu – eye candy (comparativ cu celelalte) seamănă cu clienţii de dc++. Are mai multe featureuri printre care posibilitatea de a împărţi pe categorii feedurile. Puţin mai bine decât în cazul clasicelor foldere.

Momentan, am trecut pe feeddemon şi mi-am făcut cont. Mi-aş dori să pot sincroniza şi cu telefonul dar cu Opera nu sincronizează momentan. Dacă găsesc o metoda mai bună decat browsingul în pagina newsgator, vă anunţ. Oricum, e un pas înainte pentru protabilitate.

IN Advertising/PR

Absolut

Pentru că există o picătură de absolut în orice. Chiar era timpul să mai scoată ceva.

Pentru cei care au deschis televizoarele mai târziu, un site dedicat tuturor campaniilor Absolut.

Foto: Ibeliveinadv

IN Politics

Azi a fost la ASE ‘primul debate public pentru alegerea Prim Ministrului’. Cam aşa zicea Dan Andronic pe blogul lui. De fapt, o strategie destul de bună. Asta pentru că indiferent de reacţia celorlalte partide, PNL avea numai de câştigat.

Fie că nominalizaţii PSD şi PDL acceptau să participe după regulile PNLului şi erau practic luaţi pe nepregătite, fie că refuzau (cum au şi făcut de altfel) şi erau catalogaţi drept laşi, candidaţii celor două partide nu aveau cum să câştige în lupta aceasta surdă.

După părerea mea au ales cea mai bună variantă, deşi nici Geoană (care l-a invitat pe Tăriceanu la Botoşani), nici Stolojan (care a bălmăjit ceva legat de dezbaterile televizate) nu au impresionat.

Astfel, Tăriceanu a ieşit în faţa poporului studenţesc şi a aberat minute în şir despre pensii, sănătate, autostrăzi… plăcile vechi. Şi s-a mai scris istoria unui mare fâs al campaniei electorale. Un fâs pornit de la o idee bună care s-a pus în practică foarte prost. Fâs care o să-l recomande altui partid pe consilierul în comunicare politică Dan Andronic. Dar asta la alegerile următoare.

IN Caterinci

Plasme

LCDurile astea sunt într-un restaurant din Piaţa Sfatului din Braşov. Unde bineînţeles că nu se delecta nimeni cu bucate pe terasă. Pentru că erau câteva grade afară. Dar LCDurile alea mergeau toate pe acelaşi canal fără un scop anume. Erau pe MTV, parcă, şi mergeau fără probleme. Că în Braşov e ieftin curentu.

IN Politics, Revolte

Uitaţi-vă puţin la clipu ăsta.

Aţi reuşit să-l urmăriţi pe tot? Eu nu. Şi m-am străduit. Doar că nu mai pot. Mi se pare că mai jos de atât chiar nu se poate. Mihai Alexandru are cateva piese mişto. A compus, acum vrea să şi cânte. Şi sunt ok cu concertele de campanie. Chiar şi cu voci trase pentru imnuri electorale. Da’ chiar în halu ăsta?

Adică… nu e cam mult? Ce mai avea de zis? Votează că altfel nu-mi mai dau ăştia banii.

Ireal cât se coboară unii  pentru bani. Îţi foloseşti imaginea, da’ chiar să te mişti în halu ăla cu toate floricelele alea în mână?

E foame dă bani bă-eţi!

IN Caterinci, Politics

Pe testvot.eu găsiţi un test prin care poţi afla ce partid răspunde nevoilor tale. 31 de întrebări care în final indică partidul potrivit (fără să fie un îndemn la vot or something).

Am răspuns la întrebări şi am rămas surprins. Nici nu ştiu daca am catindat de la ei în circumscripţia mea.

udmr

Tinere speranţe

question_answer0
IN Casual stuff

Pe măsură ce se măreşte blogosfera mă bucur. Mă bucur în primul rând pentru că încep să nu mai fiu perceput drept ciudăţenie a naturii.  Nu mai sunt ăla care face Crăciunu şi Revelionu on-line, mai sunt şi alţii.

Şi am ales pentru porţia de azi 3 recomandări. Am mers pe principiul „puţini şi buni”, după care îmi ghidez şi blogrollul.

  • Raţiune şi ficţiune avem de la Răzvan. Un blog cu substanţă. Fără filosofii de Buftea, Răzvan scrie la obiect.
  • Igor tocmai a dat drumul blogului său intitulat Anatomia Gândului. Chestii aparent banale tratate într-o manieră foarte interesantă venite de la un viitor copywriter (cel puţin eu aşa îl văd).
  • Prăjiturel şi-a făcut şi el blog şi vrea să abordeze mai multe stiluri. E ca solistele alea de pop-rock & hip-hop& dance care vor să abordeze multe genuri muzicale. Blogu lui aici.

Ăştia sunt, luaţi-i, citiţi-i, băgaţi-i în feedreaderele voastre că alţii nu vă mai dau! :p

IN Casual stuff

O amică mi-a solicitat zilele astea ajutorul într-o problemă. Ocupat-neocupat, mort-copt, am direcţionat-o în respectiva chestiune. Uite dragă, te înregistrezi aici, şi rezolvi problema.

După vreo 10 minute.

Nu poţi să-mi faci tu un cont? Că nu mă descurc…
Păi n-ai decât de dat 2 clickuri.

Da, dar ştii că nu mă pricep… bla bla.

Înţeleg că  vrei să te ajut (deşi, unii n-ar înţelege de ce îmi ceri tocmai mie asta) dar de ce nu vrei să faci şi tu ceva? De ce nu vrei să mergi pe poteca pe care ţi-am indicat-o? Ce-i drept, e greu să faci ceva când poţi mai bine să iei de-a gata.

IN Advertising/PR, De soi

Ironic, nu?

După plecările de calibru despre care ziceam şi aici, Leo Burnett a pierdut clienţi importanţi şi a regândit strategia de business. Într-un articol apărut azi în Wall-Street, Ştefan Iordache explică modificările structurale ce au avut loc în agenţie.

Bineînţeles că totul a fost înfăşurat într-o aură de criză şi ineficienţa departamentului de creaţie (care a dus la pierderea mai multor clienţi importanţi) a fost acoperită de un abur de precauţie. Disponibilizările au fost puse pe seama iminentei crize şi a nevoii agenţiei de a preveni pierderile. De fapt, aceste pierderi ar fi venit oricum însă nu pentru toată lumea.

Leo câştigă timp

După cum văd eu lucrurile, Leo are numai de câştigat de pe urma crizei. Fiind într-un moment foarte prost, reduce personalul şi costurile şi mizează pe seniori. În cadrul agenţiei se strâng rândurile pentru că angajaţii devin conştienţi că orice om ineficient are postul în pericol. Şi în contextul actual doar numele mari au uşile deschise către alte agenţii. S-a călcat frâna în ceea ce priveşte angajările la kilogram.

Nefiind vremea experimentelor, clienţii vor prefera să nu meargă la risc. Lucru bun pentru un departament de creaţie aflat într-o perioada de regenerare. Mai mulţi oameni de publicitate (printre care Răzvan şi Bogdana) consideră că această criză este momentul în care diferenţierea în comunicare va conta cel mai mult în alegerea pe care o face consumatorul. Totuşi, cred că va fi foarte greu pentru agenţii să încerce să creeze diferenţe „playing it safe”.

Din acelaşi motiv, rezultatele slabe în vânzări pot fi puse pe seama crizei. Iar clienţii nu se vor mai avânta să schimbe agenţia la primele nemulţumiri. Punct câştigat de Leo, din nou.

Ce face concurenţa?

În condiţiile date, nici în cadrul celorlalte agenţii nu se anunţă zile senine iar Ştefan Iordache prevede concedieri în masă începând cu 2009. Dacă ne uităm în Vest, pare-se că are dreptate mai ales că reducerile de personal au ajuns şi în media din România.

Toată lumea urmează să se bage la cutie aşteptând să treacă criza, Leo având numai de câştigat iar toţi juniorii din piaţă numai de pierdut. Desigur, concurenţa va deveni mai acerbă, nu se vor mai face angajări pe pile, nu vor mai sta degeaba o grămadă de oameni.

Probabil că piaţa va „îngheţa” o perioadă, timp în care conducerea Leo ar trebui să găsească soluţii pentru a acoperi plecările lui Naumovici si Mătăşel.

E interesant de văzut cum va ieşi Leo la sfârşitul crizei şi cum vor reduce costurile (şi personalul) celelalte agenţii.

Meniu