De când a început pandemia cred că am mai ajuns de vreo 2 sau 3 ori la restaurant, unele care aveau terase deschise. Era vară, era frumos afară, erau puţine cazuri confirmate pe zi.
Pe urmă am trecut înapoi la gătit în casă, take away şi comandat. Am citit tot felul de îndemnuri ale unor proprietari de businessuri din horeca, pe unii chiar am vrut să-i ajut în felul ăsta. Citeşte tot articolul
Am trecut recent de câteva ori pe lângă fabrica Negro 2000, cea din periferia Berceniului, și am observat că au un magazin la intrarea în fabrică. Îl găsiți pe Bulevardul Metalurgiei, în apropiere de Metro Berceni.
Așa că la un moment dat am și oprit acolo, ca să văd dacă sunt prețuri ”de producător”. Căutasem și online, au un shop, dar prețurile nu sunt mult diferite față de supermarketuri. Citeşte tot articolul
Prima oară când m-am întâlnit cu noțiune de private label cred că era 2006 și Cora tocmai lansase Marca 1. Până atunci toate produsele de pe raft erau din mărci cunoscute, pe care le găseai prin toate magazinele. Citeşte tot articolul
It’s the most wonderful time of the year!
Ăla în care bagă McDonald’s ediție limitată la Bacon Clubhouse, cel mai bun sandviș al lor. De data asta a intrat pe 2 decembrie și va fi disponibil până pe 7 ianuarie (da, eu sunt ăla care citește informațiile alea scrise mic sub o promoție). Citeşte tot articolul
Alexandra Blas a plecat la un moment dat în UK şi s-a angajat acolo în diferite bucătării de restaurante. Atunci am început eu să urmăresc povestea ei. Muncea pe brânci, îşi îmbunătăţea skillurile şi din când în când povestea cum merg lucrurile acolo. E o ştiam din online de câţiva ani, dar abia când s-a mutat am început să fiu mai atent la ce face.
La începutul anului s-a întors, fără să dea multe detalii despre ce planuri are. Recent a deschis Pickles, un local de brunch în care mi se pare că a pus toată experienţa adunată în cei 4-5 ani la Londra. Pickles este pe strada Vasile Lascăr, aproape de liceul Spiru Haret. E un local cu un aer foarte cool, în care mi-ar plăcea să-mi petrec dimineţile de weekend după ce trece pandemia. Citeşte tot articolul
Burger King a aniversat recent 1 an în România sub noul francizor şi a trimis nişte cifre către presă. 25.000 de burgeri, 660.000 de clienţi (oare ce şi-au luat ceilalţi, dacă nu Whopper?), 6 restaurante în Bucureşti. De fapt, nu sunt 660.000 de clienţi, ăsta e numărul de burgeri vânduţi (din care doar 25.000 Whopper!). Probabil că numărul real de clienţi e pe la 200.000, îmi imaginez că oamenii au revenit la Burger King, numai eu am mâncat de vreo 15 ori de la ei în ultimul an, sunt convins că nu sunt singurul în situaţia asta. Citeşte tot articolul
Zilele trecute mi-a atras atenţia la Mega Image o cutie pe care scria Kebun (în zona de mâncare ambalată). Am văzut ulterior că nu doar produsele Condimental sunt în magazine, ci şi kebapul de la Calif. E o mişcare interesantă, în contextul în care Calif şi Condimental au trecut prin tot felul de schimbări în ultimii 2 ani. N-am înţeles niciodată ce a mers prost acolo, dar dintr-o chestie simplă s-a transformat totul într-o chestie complicată. Dintr-o shaormerie bună, Calif cred că a vrut să se transforme în altceva şi a ajuns să nu mai conteze pe piaţă.
Nici acum nu pricep de ce au 3 branduri: Calif (la Iancului cred că e singurul rămas, Militari s-a închis), .calif (cele din malluri) şi Condimental (care nu ştiu pe unde mai sunt, presupun că pasajul Mărăşeşti şi Victoriei, că ăla de la Obor s-a închis). Siteul Calif are informaţii doar despre fast foodul din malluri, paginile de Facebook sunt o enigmă pentru mine. Citeşte tot articolul
Anul ăsta a fost nevoie să căutăm locuri noi de mâncare prin Sibiu, având în vedere că multe erau închise din cauza pandemiei. Benjamin Steakhouse închis, Kontiki închis, Crama Sibiului închisă şi tot aşa. Unele s-au deschis imediat după 1 septembrie, altele au preferat să mai amâne momentul.
Din fericire, am putut da un update la articolul ăsta din 2018, care rămâne oricum valabil. Citeşte tot articolul
Dacă e ceva bun cu care am rămas din pandemia asta, e faptul că am început să mănânc mai sănătos la birou. Nu că aş fi avut opţiuni foarte multe până acum, dar scăpam des pe la un Calif, un McDonald’s sau Trenta Pizza, ba chiar mă aventuram până la Burger King-ul din Mega Mall uneori. Astea erau vreo 20% din mesele de prânz dintr-o lună, restul fiind de la Fabrica de mâncare, singurul împinge tava din zonă + pui de la Kaufland sau de la Mega Image.
De când cu pandemia la Fabrica de mâncare s-a diminuat extrem de mult oferta, plus că am evitat să ies zilnic şi să intru în contact cu foarte mulţi oameni doar pentru mâncare. Oricum nu era grozav nimic de-acolo, doar acceptabil. Citeşte tot articolul
Când locuieşti în casă cu o vegetariană, ajungi să faci tot felul de experimente culinare, inclusiv să renunţi la carne câte o jumătate de zi şi să testezi diverşi înlocuitori.
De burgerii de la Beyond Meat auzisem de la nişte prieteni care i-au prins la Kaufland, însă după câteva încercări eşuate ne-am dat bătuţi. După ceva timp am descoperit pe net (Softpedia cred?) că Beyond Meat se găsesc şi la Metro, unde stocul e mereu disponibil. Citeşte tot articolul
