Web

Folosesc Chrome de vreo 2 ani (btw, uitaţi cum arăta blogul atunci). Mult timp n-am folosit extensii pentru că erau destul de puţine şi aşteptam să fie testate o vreme. Între timp am instalat câteva şi m-am gândit că poate ajută pe cineva să le scriu aici.

Zilele trecute căutam o extensie care să-mi salveze sesiunea după ce închid pagina, fără să stau mereu cu ochii pe taburile închise recent.

Am testat o grămadă de Tab Managere şi până la urmă am găsit o chestie care face exact ce vreau.

Session Buddy îţi permite să salvezi mai multe sesiuni cu nenumărate taburi, să editezi fiecare sesiune, să adaugi taburi şi să le ştergi. Eu o folosesc în felul următor: deschid zeci de linkuri (în special dimineaţa când iau la mână ce s-a scris pe Twitter peste noapte). La un moment dat fie trebuie să plec, fie mă încurcă aşa multe taburi. Aşa că le sortez pe subiecte de interes şi le salvez ca să le pot citi mai târziu.

Delicious Bookmarks Extension e extensia fără de care nu cred că începeam să folosesc Delicious. După ce citesc articolele salvate în Session Buddy, unele se duc de tot iar altele rămân pe Delicious prin pluginul ăsta foarte simpatic. Îmi ia 10 secunde să salvez ceva pe Delicious si se păstrează o copie şi în bookmarkurile mele în caz că decide Yahoo să-l închidă de tot. Momentan extensia e în beta dar funcţionează excelent. Îţi şi transcrie în Notes pasajele pe care le selectezi fără să fie nevoie să mai treci o descriere.

Dexonline Search Probabil e extensia pe care o folosesc cel mai mult. Fie că dau linkuri în stânga şi în dreapta, fie că vreau să fiu sigur de ceva (e mai bine să fii sigur decât să publici ceva greşit – fie că e vorba de blog, twitter sau facebook), extensia asta mă ajută. E un nice to have, aproape must have.

TabJump O extensie pe care o folosesc mai puţin pentru că nu m-am obişnuit foarte bine cu ea. Dar care în unele cazuri mă ajută. Fie că dau un Undo pentru o pagină închisă, fie că surfez printre taburi atunci când sunt foarte multe, e destul de utilă.

Dacă foloseşte cineva extensii de Google Chrome, mi-aş dori ceva recomandări, sunt în căutare de chestii care să facă navigarea mai uşoară.

Ce-ţi mai merge, plouă cu bani/ Acum nu mai ai  prieteni, ai doar fani*

Povestea cu Profil de Facebook pentru mine şi FanPage pentru blog s-a mai zis. A scris Auraş un articol care acoperă destul de bine subiectul, mai ales dacă citiţi şi comentariile (unde Gabi evidenţiază o nuanţă interesantă).

Dar mă simt nevoit să scriu şi eu pentru că Miruna e într-o dilemă iar eu am susţinut FanPage-urile în faţa ei, deci am o parte din vină.

1. Profilul e pentru prieteni De-asta e limită de 5000 de prieteni, pentru că din punct de vedere al interacţiunii, nu poţi avea mai mult de 5000 de prieteni. Poate ai 5000 de amici, probabil cunoşti 5000 de oameni, dar 5000 de prieteni sigur nu ai. Noţiunea de „prieten” rămâne o chestie de un subiectivism pur. Cum folosesc eu Facebook am scris aici.

În afară sunt nişte băieţi care au plecat de la Facebook şi care cred că 5000 de prieteni sunt prea mulţi. Aşa că au creat The Path, o reţea socială iPhone-based, care îţi permite să adaugi doar 50 de oameni – cei mai importanţi pentru tine.

Nu pot să uit o discuţie pe care am avut-o cu o colegă de facultate acum un an şi ceva. Mi-a picat faţa când am întrebat-o de unde o ştie pe tipa X şi ea mi-a răspuns că sunt „prietene de pe Facebook”. Adică cum? Adică mi-a dat add şi Citeşte tot articolul

Zilele trecute mă jucam cu Harta Crăciunului, aplicaţia făcută de iLeo pentru Petrom. V-am mai spus că o să susţin cât pot aplicaţiile de Facebook, pentru că momentan nu sunt aşa multe în RO şi ne mai scot din monotonia campaniilor de display.

Primul impuls a fost să trimit câteva steluţe şi trenuleţe prietenilor din Anglia. Pe urmă am văzut că aplicaţia merge doar pe teritoriul României, ceea ce are sens dacă ne gândim că Petrom a făcut toată vara drumuri prin ţară ca să Redescopere România (a se citi: Bobby a făcut toată vara drumuri cu ajutorul Petrom… ).

Şi după ce am început să-mi verific lista, mi-am dat seama că eu am tare puţini prieteni prin ţară. Majoritatea sunt în Bucureşti, iar cei care au plecat din Bucureşti s-au dus în ţări mai vestice. Greu am găsit câţiva prieteni de urat.

Dar aplicaţia a venit la fix, pentru că eu chiar voiam să vă întreb: ce facem de sărbătorile astea, iar ne dăm mesaje?

Cu Paştele am stabilit aici şi aici, ne concentrăm puţin şi pentru Crăciun? Decât să daţi banii pe un model de sms trimis tuturor cunoştinţelor de 100 de ori, mai bine abordaţi lumea pe Facebook. Unde se poate, of course. Măcar pe aplicaţia asta aveţi 4 variante de ales: o steluţă, o luminiţă, inimioară sau un trenuleţ.  După gust şi după caz. Chiar şi alegerea uneia dintre variante face mesajul mai personal decât smsul ala stas.

E perfectibilă şi aplicaţia, e perfectibil şi faviconul (dar am apreciat că există favicon) şi cred că cel mai interesant e ce-o să facă Petrom la sfârşit. Şi nu vreau comunicat de presă cu cifre, vreau să se întâmple ceva, să aibă şi o urmare trimisul de trenuleţe şi luminiţe. Asta e dorinţa mea de Crăciun 😀

E goană după social media manageri, oameni de online, piarişti digitali and so on. Prost iniţiat acest curent, total nefondat dacă ne gândim că cine voia cu adevărat să-şi ia om de online îşi lua până acum. Restul, cei care abia acum încep să se uite spre internet, o fac pentru că au văzut la alţii, pentru că „are toată lumea”, pentru că „noi n-avem” şi „poate ne-ar trebui”.  Şi ştie el ce trebuie să facă după ce îl angajăm.

Clienţii (sau agenţiile) care au acceptat ideea că ar avea nevoie de un om de online au făcut doar jumătate din treabă. Cealaltă jumătate ţine de capacitatea de a înţelege cum funcţionează acest om de online.

Acest om de online funcţionează cât timp nu munceşte non-stop implementând chestii. 50% din munca unui om de online ţine de informare. E un domeniu în care nu-ţi permiţi să citeşti la sfârşit de săptămână noutăţile. Pentru că azi Facebook poate anunţă că se închide şi până sâmbătă când citeşti tu articole pe tema asta poate dai ok-ul pentru nişte aplicaţii pentru Facebook.

Sau poate Foursquare anunţă că vine în România şi trebuie să fii pe fază ca să faci un deal cu ei încă de la început.

Sau poate apare un studiu despre cum consumă lumea Facebook, la ce ore şi în ce contexte o fac. Iar dacă tu sari peste informaţiile astea eşti degeaba.

Am o grămadă de colegi care lucrează până îşi dau sufletul implementând chestii şi nu mai apucă să fie la curent cu ce se întâmplă pe piaţă. E inadmisibil să nu ştii când apar chestii gen Facebook Deals, să nu ştii ce e Groupon, să nu ştii cum îl cheamă pe X sau pe Y. Nu ţine de cât timp liber ai, pentru că jumătate din timpul petrecut la birou trebuie alocat pentru informare, oricât de neproductiv ar suna. Tot muncă e şi aia, chiar dacă aparent o arzi pe Mashable sau AdAge.

Parcă zicea Buddha la un moment dat că le-a explicat asta oamenilor de la BCR şi au înţeles. Au înţeles că e obligatoriu ca el să meargă la evenimente, e obligatoriu să fie permanent informat, e obligatoriu să facă networking.

Un om de online care e în urmă cu ştirile e inutil.

Ediţia legată strict de aniversarea de 10 ani a festivalului.

A fost aseară ediţia a doua de Internetics Hotspot. La prima, în caz că nu vă mai amintiţi, a zis Orlando că e la ultima apariţie într-un panel şi a fost discuţia aia cu CPM vs. CPC, cum se fac doar promoţii în campaniile online şi cât de bine o duce Apropo Media. Dacă găseam şi link cu ce-am scris atunci era perfect. Vedeţi aici detalii.

Aseară se vedea clar că lumea era nevorbită de mult. S-a făcut networking între oamenii de agenţie în timp ce copiii din sală ascultau cuminţi despre Android. Da, erau mulţi copii. O grămadă de juniori, foşti colegi de-ai mei de liceu, viitoare piariste de la Litere. Citeşte tot articolul

Dacă anul trecut am urmărit pe net câteva prezentări de la Wordcamp, anul ăsta am vrut să văd totul live. În primul rând pentru că am început să lucrez destul de mult cu WordPress în ultimele luni, iar în al doilea rând pentru că părea interesant line-up-ul de speakeri.

Găsiţi aici programul. Din motive obiective nu s-au  mai ţinut toate prezentările, dar a fost oricum mai mult decât ok.

Slow start

Chinezu, Ciops şi Etherfast au fost aşa, ca pentru de dimineaţă. Mi-a plăcut că n-am luat-o din prima cu chestii foarte complicate, că sâmbăta la 10 dimineaţa nu voiam să mă trezesc chiar cu Windows Azure vs. Apache.

Chinezu a vrut să sublinieze cât de important e conţinutul. Era plin de programatori în sală, n-au fost prea impresionaţi. A mai zis Chinezu că e nevoie de dialog, de oameni care să aibă răbdare să le explice şi atehnicilor ce li se întâmplă cu blogul. Cam light prezentarea, se putea mai consistentă. Citeşte tot articolul