Fie ca ajunul, prima zi, a 2-a zi şi toată luna Crăciunului să vă aducă belşug, abundenţă, bogăţie, îmbelşugare, îndestulare, prisos, afluenţă, mănoşie, răsfăţ, risipă, (livr.) opulenţă, profuziune, (pop.) jertfă, (prin Olt.) temei, săturare, spor, bunăstare în suflete, bucurie, desfătare, mângâiere, mulţumire, plăcere, satisfacţie, mulţumită, haz, mângâietură în familie, să vă aducă moşul toate cadourile, să ningă, să se alinieze planetele, să comploteze universul să fie bine rău de tot, să nu simţiţi criza, să vă faceţi firmă, să câştigaţi la loto, să mâncaţi pe gratis, să….

Sper că aţi înţeles ideea. Pentru că mi-e lene să mai dau mass tuturor că e greu şi oricum mesaje nu mai pot să dau că i-au restricţionat telefonu de serviciu lu mama. Şi oricum o să ne vedem pe messenger. Aşa că vă urez din suflet să aveţi masa plină să fie multă multă mâncare şi să reuşiţi să îndesaţi cât mai mult. Totul să fie pe bază de mult.

Să ne auzim cu bine de anul nou când vom îmbogăţi din nou reţelele de telefonie.

Iar acum să ne pitim lângă telefon şi să vedem cine a decis anu ăsta să dea 5 cenţi pentru noi.

Aseară a ieşit mişto. Rectific: a ieşit cel mai mişto.

Nu ne aşteptam la marea aia de oameni. Nu ne aşteptam la atâţia bani strânşi. Ne doream show cu trupa Deko şi a fost show. S-a râs rău de tot. Până la faza aia în care râsul doare. S-au strâns puţin peste 4000 de lei (4200, parcă). Şi asta înseamnă o grămadă de bani. Pentru că am reuşit să cumpărăm (am fost la shopping azi-noapte)  tot ce ne-au spus ca au nevoie cei de la centrul de plasament Orhideea.

Trebuie să le mulţumim în primul rând celor din trupa Deko. Vio, Costel, Teo, aţi fost ge-ni-ali!

M-a impresionat foarte mult să văd aseară nişte oameni pe care nu-i aşteptam.

Cât despre prietenii mei… pfff. Sunt prietenii mei, normal că sunt aşa tari :))

Miruna a fost în ultima vreme alături de noi aşa mult încât o putem considera membru DaAfaceri. Edi şi Răzvan au contribuit la promovare de parcă erau ei organizatori.

Tot aseară am revăzut nişte colegi din liceu, era lume şi de la facultate şi din generală… lipseau de la gradiniţă ;))

A fost prima dată când am simţit că ştiu şi eu o celebritate… toată lumea îmi zicea să le-o prezint pe Blondă :))

Şi în final, m-a impresionat gestul unui tip care ne-a întrebat ce e cu urna pe care o ţineam şi care, după ce i-am explicat că banii au fost strânşi în scop caritabil şi vor fi donaţi centrului de plasament Orhideea a scos 10 lei şi i-a băgat spunându-mi că acolo a făcut practică în facultate…

În caz că aţi uitat, diseară e Standup Charity. Şi vă aştept să râdeţi cu noi şi cu Trupa Deko. Băieţii prestează gratis, voi faceţi o faptă bună platind biletu şi toată lumea e fericită. Hai că n-o fi foc să mai ieşiţi din casă.

Te invit chiar! Îmi face cea mai mare plăcere. 😀

După ce mi-am luat carnet, nea Poteraş ne-a făcut locuri de parcare din grădinile acoperite cu nea (ce frază de clasa a doua :)) ).  La bloc a fost o adevărată licitaţie deschisă şi până la urmă locurile s-au împărţit frăţeşte.  Eu am primit un loc şi doar pe ăla am parcat. Numai că la început, cetăţeni de la alte blocuri au avut impresia că e vacant locul. Nasol moment. Iute la mânie cum sunt, n-am stat la discuţii şi am început cu ridicat de ştergătoare. N-a prea mers aşa că am trecut la blocări.

Datorită topografiei favorabile, cetăţenii nu aveau cum să iasă aşa că au avut parte de mers cu metroul între 2 şi 4 zile, în funcţie de cheful meu. Ce-i drept, a fost manevră de PR, una reuşită. Acum pot să nu parchez acolo săptămâni întregi că n-are nimeni curaju să ocupe. Cine ştie când vine nebunu…

A făcut un cetăţean greşeala prin vară şi, evident, l-am blocat. Dimineaţă, i s-a făcut milă lu tata când l-a văzut cum se tot învârte pe lângă maşină şi s-a dus să dea maşina la o parte. Papagalul în loc să zică merci a început să facă scandal. Norocu lui că tata e prea adormit la 8 dimineaţa şi nu se ia la ceartă cu toţi proştii. A început omu să facă poze, să ameninţe că ne dă în judecată… etc etc. Bineînţeles că nu s-a întâmplat nimic… De atunci, am mai surprins vreo 2 la care am făcut scandal cât să audă toţi vecinii şi acum locul e ocolit de toată lumea. E chiar amuzant să vezi că e full peste tot şi un singur loc stă neocupat :))

Notă: locul e plătit dar n-are plăcuţă şi e cam singurul din zonă fără plăcuţă. Nici nu intenţionez să pun :-j

Aseară, printre altele, am fost şi la Crist(ea)mas Blog Party. Foarte mişto atmosfera, din păcate n-am stat decât vreo 2 ore. Erau o gramada de oameni acolo şi nu ştiam decât o mică parte din ei, dar cum bine zice Simona, important e că ne ştim unu pe altu :))

Am salvat şi Blonda de la ananghie, am cunoscut o altă blondă, BabyRacy, şi am interacţionat cu Ahilosu şi prietena lui (care probabil urmează să-şi facă blog şi să intre în gaşcă după modelul lui Luci), Buddha care s-a mutat la separeu la un moment dat şi ne-a cedat nouă locurile, Nihasa care a stat mai mult în picioare, Bobby care a plecat înaintea mea (adică devreme rău), Cristea care a organizat toată tărăşenia şi… cam atât că e mai greu la început să ştii pe toată lumea.

Am promis solemn că data viitoare stau dublu ca să recuperez 😀 Ah, încă ceva, Crăciun Fericit!

La data asta, de obicei scăpasem deja de teza de iarnă. Aia la română de obicei. Şi aşteptam să luăm vacanţă. Aşteptam să vedem cine are media mai mare, dacă sunt corigenţi etc. Aveam şi întrebările alea cu ‘ce faci de revelion’ deşi nu prea făceam mare lucru.

Şi venea ziua de vineri, carnetele, ăia care le uitaseră acasă, beteală, caterinci, zăpadă în şcoală, scandal cu femeia de serviciu, un du-te vino pe uşi, dulciuri la greu, stat pe holuri şi alte nereguli de ultima săptămână de şcoală.

Era trecerea aia perfectă de la şcoală la vacanţă. Cu ieşit la fotbal, calculator mult (da, aveam porţie), televizor la discreţie. Vacanţa însemna ceva. Mai ales că era asezonată cu părăsirea micului univers de cartier prin vizite prin centru. Ba o Sala Dalles (unde erau nişte super târguri, nu ca acum), ba o plimbare la luminiţe, ba un film în premieră la Patria sau Sala Palatului. Şi dacă mai era şi o plimbare prin magazinul Unirii, ieşirea era perfectă.

Acum? La 11 sunt la universitate, la 3 probabil prin titan, asta nu înainte să trec rapid prin dristor, să ajung la Unirea Shopping Center şi să înjur traficul de pe Magheru ‘datorită’ căruia vizionezi ore întregi beculeţele lor naşpa. Nu mai pierdem timpul la şcoală, nu mai pierdem timpu în spatele blocului, nu mai vedem kistchurile de la Dalles, filmul e pe laptop. Şi nici nu mai simţim vacanţa. Pentru că fără fotbal în spatele blocului, fără porţii ponderate de calculator, fără televizor la greu nu mai e acelaşi lucru.