De la CAP citire:
Super Hitul face parte din hyper producţia ‘Trei agenţii, un singur Crăciun’. Detalii aici
Ah, şi în caz că vă întrebaţi, da, eu am făcut rost de dvd pentru că am pile 😀 :))
De la CAP citire:
Super Hitul face parte din hyper producţia ‘Trei agenţii, un singur Crăciun’. Detalii aici
Ah, şi în caz că vă întrebaţi, da, eu am făcut rost de dvd pentru că am pile 😀 :))
Am citit pe la Etherfast un recensământ al telefoanelor mobile care i-au trecut prin mână. Şi pentru că mi-a plăcut, am început să mă gândesc la ce telefoane am avut şi eu.
Prin clasa a 7-a ştiu că am primit pe mână un telefon şi o cartelă cu numărul pe care îl am şi în ziua de azi. Să tot fie vreo 6-7 ani de atunci 😛 .

Tata avea un Ericsson A1018 iar când şi-a schimbat mătuşi-mea telefonul, am primit GH 688-ul ei. Nu erau mulţi copii cu telefon pe vremea aia. Rectific: nu erau mulţi oameni cu telefon mobil pe vremea aia. A urmat un Alcatel One Touch Easy (alcatelu lu mama), pe care l-am folosit foarte puţin timp. Folosit e mult spus. Pe vremea aia, un mesaj-două pe săptămână era deja semn de avuţie, jocurile contau foarte mult în alegerea telefonului iar beepurile ‘de control’ erau la ordinea zilei.
Erau câţiva norocoşi care aveau 3310. La vremea aia (printr-a opta), 3310 era zeul telefoanelor mobile. Aveai snake, ceea ce te făcea automat un fel de şef al maselor. În plus, dacă mai puneai şi un logo personalizat şi un ringtone, erai cel mai cool. Iar când au apărut şi 1000 de modele de carcasă, am căzut psihic de tot :))
Odată cu intrarea la liceu (şi mutarea strategică la o distanţă mare de casă 😀 ) au considerat ai mei (după îndelungi rugăminţi) că e necesar să-mi facă un abonament cu tot cu schimbare de telefon. Şi am primit un Siemens A50.
După un an şi ceva s-a cerut o nouă schimbare de telefon. Mulţi aveau deja telefon color şi cu cameră şi fiind liceu de fitze… era nevoie de telefon color şi cu cameră. Aşa că mi-au luat ai mei un Sony Ericsson T610. Şi de atunci n-am mai schimbat marca.
Ultimele două sunt încă sunt în uz, un V630i cumpărat din primii bani munciţi plus nişte bani de la ziua mea, prin clasa a 12-a. Cameră de 2 megapixeli, mp3, de toate. Foarte drăguţ telefonul şi încă mă pot baza pe el. Iar despre SE P1i am scris şi aici.
Invit şi alţi colegi şi prieteni să preia leapşa după pofta fiecăruia.
Cu o mică întârziere cauzată de boli şi alte suferinţi, vă prezentăm rubrica dumneavoastră favorită, inegalabila, Friday’s Series News:
Pentru că sunt la modă spin-offurile, Gossip Girl va avea parte de unul, mai exact un prequel intitulat Valley Girl. Acţiunea se desfăşoară în L.A.-ul anilor ’80 şi urmăreşte tinereţea lu tanti Lily van der Woodsen.
Noua ediţie din American Idol a plecat pe un minus mare la rating şi cu toate astea se menţine în top. Când s-or plictisi americanii?
Reţeaua Fox lansează în aprilie un nou serial animat pentru că pe familia Simpson şi Family Guy se cam pune praful. Serialul se va numi Sit Down, Shut Up!
Dacă tot am zis de Family Guy, în toamnă se pare că va debuta şi un spin-off al serialului. The Cleveland Show e programat pentru 1 septembrie 2009.
Am primit reclamaţii că n-am scris despre închiderea agenţiei Team Advertising. Săptămâna trecută au vuit blogurile şi mai ales ziarele despre ‘efectele crizei’ în publicitate. Vai, vai s-a închis agenţia lu Sârbu. Să începem cu un exerciţiu de memorie:
Cine îşi aminteşte vreo lucrare de-a agenţiei din ultimii doi ani? Una… Clienţi aveau, cică, dar mie nu-mi vine în cap nimic din ce-au făcut de curând. Habar n-am cine lucra acolo, ce lucrau băieţii ăia şi mai mult decât afilierea la Y&R nu ştiu nimic despre ei. Sigur, Danone recicla nişte spoturi din occident şi au făcut porcuşorul ‘Comentezi?’. Dar asta e de pe vremea în care era Şerban Alexandrescu acolo (dacă nu mă înşel). Iar vestea că au pierdut afilierea e din septembrie 2008. Numai că din lipsă de subiecte se reciclează ştiri mai vechi.
Cu noul sponsor al naţionalei, altă nebunie. Am citit azi o grămadă de articole despre ‘super marca românească’ bla bla, de parcă nu se ştie de 3 luni că Bergenbier a pierdut contractul şi Ursus o să fie noul sponsor. Chiar şi Tolontan anunţa asta prin octombrie…
Dar lasă că românii n-au memorie prea bună şi putem să reciclăm ştiri la nesfârşit. Aştept cu interes un Breaking News când Obama va deveni preşedintele SUA.
Se întoarce lumea cu fundu în sus. Pepsi a reziliat cu Beckham. UCL se mută la TVR 1 şi în plus, Mastercard nu-şi prelungeşte contractul cu UEFA. După 15 ani de sponsorizare a Uefa Champions League, Mastercard e înlocuită de Unicredit. Ce urmează, să schimbe mingiile cu unele ovale :-S ?
Cea mai tare competiţie intercluburi se duce de râpă cu criza asta şi în 4-5 ani n-o să mai fie mare lucru de capul ei. Dacă se duc banii, fotbalul o să aibă numai de pierdut…
Am dat-o într-o entero-viroză. Sau cel puţin aşa zice tata. Cert e că am cam dormit azi. Şi cu toate că n-am mâncat în 24 de ore decât 2 felii de pâine prăjită, departe de computer n-am putut să stau. Acu mă întorc la somn cu inima împăcată. Doar am postat pe blog, am citit mailuri and shit. 🙂

Se dă adunarea pentru Şcoala ADC*RO, ediţia a 2a. Leo s-a retras cu totu din proiect şi indirect GMP. Cu toate astea, au rămas 10 CD foarte tari. Şcoala e foarte tare. E de muncă dar dacă tragi tare rămâi cu ceva. Sigur nu te angajezi, după cum ar vrea Naumovici, dar înveţi o groază de chestii. Cel puţin eu am rămas cu o grămadă de chestii în urma experienţei ADC.
În primul rând ajungi în două agenţii şi 2 directori de creaţie te bagă în seamă pe bune. Sigur, dacă lucrezi deja în agenţie nu e mare lucru. Dar dacă nu lucrezi într-o agenţie, ai 19 ani şi ai văzut doar pe la TV oamenii respectivi, chiar e mare lucru. Mie mi-a plăcut foarte mult de toată lumea şi în special de Andrei Cohn şi Sorin Trâncă, pentru că am interacţionat mai mult cu ei.
Din punctul meu de vedere şcoala asta nu e un ‘concurs’ pentru job ci o şcoală în adevăratul sens al cuvântului. O şcoală unde greşeşti şi te îndrepţi, nu un concurs unde trebuie să performezi. De asta şi spun că pentru mine şcoala asta şi-a îndeplinit obiectivul.
Ce face şcoala? + câteva menţiuni
Îţi arată de unde să începi. Îţi dă câteva direcţii de bază (sigur, le poţi depista şi singur dar durează mai mult).
Pentru începători e foarte bună şcoala asta.. un fel de cantonament cu echipa mare. Desigur, am aflat cu stupoare la sfârşit că erau o grămadă de studenţi care lucrau deja în publicitate. Şi nu de puţin timp. Din punctul ăsta de vedere ‘lupta’ (tocmai ce-am zis că e doar o luptă cu tine însuţi nu-i aşa? 😛 ) e inegală dar merită.
Poza am furat-o de pe blogul McCann dar sper să mi se ierte abaterea, că doar a mea e ideea aranjamentului de diplome 😛
Şi acum, ca în clipul cu votul o să aştept aici să vă înregistraţi …………….. aşa.. acum aveţi 3 săptămâni să rezolvaţi briefurile. Spor!
LE: dacă vreţi ceva gratis şi mai scurt, MRM pune la bătaie un internship de digital copy. Detalii aici.
Cum vă ziceam ieri, azi m-au poftit la Emag să recuperez fiul rătăcitor (HP 6715s). Abia aşteptam momentul deşi n-am stat o lună pe uscat (merci mamă pentru acordarea de prioritate la laptopul de rezervă în acest moment de criză). Dar după revedere şi inspectat obiectu muncii a început chinul instalărilor.
Pregăteală oră şi ceva. Copiat de poze şi alte prostii sortat muzica, şters porcării. Şi pe urmă începe calvaru. Nu cu Windowsu că ăla dureaza puţin. E războiu de drivere, programe, progrămele, fonturi, brushuri si alte jocuri si jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, mai ceva ca în amintirile lu Creangă :))
Şi acum să vă explic. Au trecut 6 ore jumate de când formatez şi instalez chestii. Nu e combinaţie să lucrezi la trei mâini dar dacă tot mă apucasem am zis să formatez şi computeru. Proastă idee. S-a lăsat cu răscolit casa după drivere, găsit de cduri cu tot felu de filmuleţe de când eram prin liceu şi vizionarea lor.
Sper că mâine să fiu la parametri normali cu photoshoape, flashuri, ilustratoare şi alte prostii pe care mi le mai înghesui pe hard ca să scriu despre chestiile mai interesante.
Până atunci vă urez tradiţionalul ‘Hai formatare!’
A început aseară după o repriză de laser tag şi m-a lovit unde mă durea mai tare, a picat netu. Şi nu, n-a picat de tot ci a început să pice din 5 în 5 minute. Şi dă-i şi luptă. Până dimineaţă trebuia să am scrise 2 proiecte şi un dosar de practică aşa că am început în forţă: m-am uitat la un film aşteptând să revină conexiunea. Hai până la 11, hai până la 12, hai încă puţin şi ora două se făcu.
M-am mai sucit, m-am mai învârtit, am mai scris un proiect şi pe la 5 m-am culcat cu ceasu pus la 8 şi 20. Fix la ora la care nu aş fi vrut să mă trezesc. Şi au început jurămintele alea până la cer, că nu mai fac, că de acu încep proiectele cu 3 zile înainte, că mă fac băiat cuminte. Fix ca în postul Mirunei.
Dimineaţă rapid 2-3 pagini aberate, print, facultate. Gata. M-am liniştit.(!??) Da’ de unde. La 11 au început telefoanele. Clienţi cu diverse. Acasă netu sărea coarda. Telefoane la rds, ‘se rezolvă’. M-am culcat cu gându că până mă odihnesc puţin rezolvă şi ei netu.
Şi l-au rezolvat. Când m-am trezit cu 5 apeluri pierdute, nu mai mergea deloc. Hai pe twitter de pe telefon să mă plâng. Care net pe telefon nu mergea nici el. Am zis c-o fi netu. Restartează, instalează drivere etc. etc. Când să sun la steluţă doidoidoi, stupoare: departamentu plăţi. Ah, boon deci l-au închis. Şi am aşteptat calm, 18:24, minute şi secunde that is, ca să vorbesc cu tanti:
– Bună ziua, am plătit săptămâna trecută.
– Da, aşa e.
– Păi şi?
– Nicio problemă, în maxim 30 de minute o să funcţioneze din nou.
– O, Paşă, cât de darnic eşti!
Boon, cu telefonu o rezolvasem, hai cu netu ăla. Sun iar la Rds, dau peste o tanti care era probabil la primu apel. Ăăăă păi probabil n-aţi plătit. Probabil. Zic: ‘fiţi drăguţă şi verificaţi că pe probabil mi-au oprit şi la Vodafone’.
După alte 5 minute: ‘nu ne funcţionează aplicaţia, reveniţi.
În timpu ăsta, apel de la Emag: bună seara, e gata laptopul am schimbat încărcătoru şi placa de bază (povestea aici). Păi şi când pot să vin să-l iau? Dacă ajungeţi în 20 de minute, astă-seară, dacă nu, mâine. Great! merci, la revedere.
Şi am revenit la RDS. Şi o tanti mi-a zis că e contu suspendat. De ce, nu ştiu.
Iau de la prietenul, colegul, amicul, şeful – pinkISH un user şi o parolă şi zic: gata. Gata! Yess!Net!
Nu.
Păi cum nu? Păi iar pică din 5 în 5 minute.
Să recapitulăm: era ceva stricat. Le-am zis. Şi decât să repare, au zis să-l închidă de tot. Excelent! Iar acu încerc să fentez netu şi să-mi fac treburile. Iar mâine e marţi, 13. Oh joy!
LE: După 3 ore de la convorbirea cu tanti de la Vodafone şi implicit deblocarea telefonului, am primit mesaj de la ei: contul a fost deblocat, în maxim 30 de minute închideţi şi deschideţi… tnx!
LE2: Se pare că şi Dan a avut o zi mizerabilă… sorry man.
Aseară iar s-a strâns populaţie pentru o repriză de lasertag. Şi am luat bătaie, din nou. Că am fost în echipă cu Luci n-a ajutat foarte mult. Tot pe la coadă am terminat (exceptând primul joc în care am fost la mijloc). Iar m-a bătut Corina, a fost fix deasupra mea cu 100 de puncte în plus.
Etherfast şi Ciops l-au detronat pe Luci, Simona a venit cu laptopul pentru că şefii se respectă şi au chestii importante de rezolvat chiar şi în serile de distracţie 😛
Andreea şi Adelina au fost carne de tun în echipa verde iar Miruna a alergat puţin şi s-a înroşit de parcă terminase maratonul, de două ori 😛 , semn că blondele gândesc dar nu prea fac sport ;)) .
Şi când ne era lumea mai dragă ne-am dus la căşile noastre că era târziu şi aveam de învăţat şi făcut proiecte.
De 3 zile încoace la Realitatea e invitat Prigoană care se ceartă cu tanti aia bătrână care a fost ministru la.. ministeru muncii dacă nu mă înşel.
Ordonanţa lu peşte, că de ea vorbim, e doar o pâine de mâncat pentru jurnalişti. Puteau foarte bine să spună orice. Şi că sunt toţi gay. Am fi avut ediţie specială peste ediţie specială peste altă ediţie specială. Ca să discutăm ce?
Că dobitocii ăştia au dat afară o grămadă de oameni? Ce facem cu profesorii care suplineau la 65 de ani? Ah, îi dăm afară ca să intre dobitocii ăia analfabeţi la 25 de ani, nu?
Sau ce facem cu posturile de conducere în care ai nevoie de o anumită vechime? De exemplu pentru a fi şef de farmacie trebuie să ai o anumită vechime. Deci o anumită vârstă.
Sigur, pe lângă marii mahări, sunt şi oameni care nu se mai dau plecaţi din posturile lor deşi i-ar putea înlocui foarte bine altcineva. Dar sunt mii sau poate zeci de mii de cazuri în care legal nu e posibil să aduci pe cineva foarte tânăr. Deci iei oamenii lipsă din domeniul privat. Nu zău? Sunt sigur că o grămadă de oameni de 30-35 de ani au o dorinţă sălbatică să muncească pentru statul român pe jumătate din salariul de la privat.
Deci ce-a rezolvat Guvernul? În primul rând au dat de lucru presei. Trebuia să-i ţină ocupaţi şi să le distragă atenţia de la alianţa PSD-PDL. Repet. Alianţa PSD-PDL.
Şi pe lângă asta, o să dea afară nişte şmecheri care oricum sunt şmecheri orice ar face. Fie că sunt la stat fie că sunt la privat… Dacă ai relaţii mari, nu prea contează unde lucrezi. Dar nu-i interesează, ei vor doar să câştige timp.
Cumpără de pe eMAG cu acest link
