Tag

bucuresti

În Bucureşti poţi să mori şi fără să fie furtună

1

Ieri mergeam spre service pentru revizia anuală. Am observat că e neobişnuit de aglomerat în direcţia aia, dar m-am gândit că o fi ora de vină. De fapt, vânticelul de dimineaţă zburase o bucată de tablă de pe fosta fabrică de bere Rahova fix pe cablurile de alimentare a tramvaiului. S-a oprit circulaţia tramvaielor, au venit mai multe echipaje de poliţie, pompieri, o întreagă desfăşurare de forţe.

După-masă, când m-am dus să iau maşina, am văzut că se lucra la îndepărtarea totală a acoperişului. Problema e că acea clădire e un pericol pentru public din ianuarie. Atunci a cedat acoperişul şi a fost instalat un gard pe trotuar. Au trecut aproape 8 luni şi singura măsură luată de autorităţi a fost să pună o maşină a Poliţiei Locale care să păzească gardurile. Efectiv asta se întâmplă, e cineva care stă în permanenţă acolo ca să nu treacă vreun pieton pe porţiunea aia sau, mai rău, să fure cineva gardurile primăriei.

Citeste tot articolul

Autorităţile mai au pe conştiinţă doi morţi

9

Accident cu 2 morţi în zona Semănătoarea din Bucureşti. Un taximetrist se pare că ar fi întors pe linie continuă ca să lase un client şi a fost lovit de un cetăţean care circula regulamentar.

Cunosc foarte bine zona aia, acum câţiva ani am trecut imediat după un accident în care a fost implicat un pieton. Aia e o zonă de mare risc pentru care nu s-a făcut nimic de vreo 7-8 ani. Ai o linie dublă continuă şi niciun loc de întors dacă vii dinspre Grozăveşti, ai o mulţime de curţi din care se iese în zona Sema Park-IDM şi mai ai şi o porţiune în care se dă talpă.

Problema cea mare e că autorităţile n-au făcut nimic ca să schimbe lucrurile. Partea aceea de splai s-a aglomerat mult în ultimii ani, iar singura măsură a fost să adauge o bandă pe sensul spre podul Ciurel pe o porţiune foarte mică.

Citeste tot articolul

O stradă din Bucureşti, 2017

4

Cam aşa stau lucrurile pe o stradă din sectorul 6 al Capitalei, în 2017. O basculantă betonieră (da, ştiu diferenţa) împotmolită în noroi. Practic, dacă era acolo un Tico, ar fi fost înghiţit cu totul de groapă.

Strada se numeşte Drumul Belşugului (cum altfel?) şi e într-o zonă nou dezvoltată, în care se construieşte destul de mult în continuare. E clar că drumul a fost stricat şi de maşinile grele care trec pe acolo *din belşug*, dar o canalizare parcă n-ar strica în cel mai mare oraş al României.

Domnule primar Mutu, în loc de 300.000 de euro pentru o televiziune de sector, nu mai bine asfaltăm nişte străzi şi băgăm canalizare?

Diferenţă de aşteptări

0

Au pornit semafoarele de la Veranda. Mă rog, asta n-ar fi mare ştire, chiar dacă au funcţionat 8 luni pe galben intermitent, dar cu ocazia asta mi-am adus aminte cum am râs în gura mare prin Timişoara. Acum vreo lună am ajuns în oraşul de pe Bega şi mă plimbam cu un amic pe la intersecţia aia cu punctele cardinale. Timişoreanul s-a scuzat pentru trafic şi mi-a explicat că încă de când s-au instalat nişte semafoare blocate pe galben intermitent traficul e mai naşpa. Şi că nu mai rezolvă ăştia odată cu semafoarele, că sunt de o grămadă de timp aşa. 

Timid, am ridicat două degete şi l-am întrebat ce înseamnă, mai exact, “o grămadă de timp” la Timişoara. “Vreo săptămână” mi-a răspuns. Moment în care am început să râd isteric, ce mai era de făcut? I-am explicat apoi cum stă treaba cu cele 6 luni pentru semaforul de lângă Piaţa Obor şi a făcut nişte ochi mari. Cred că Robu era în lanţuri după 3 luni cu un semafor stricat la ei în oraş.

Puţină planificare n-ar strica

1

Treceam zilele trecute pe Bulevardul Elisabeta şi am văzut dezastrul lăsat de un dud pe trotuarul de lângă Parcul Cişmigiu. Arată absolut oribil, dă o senzaţie de murdar, de îmbâcsit. Şi nu e singurul exemplu de copac plantat să ne ajute, dar care ajunge să ne încurce mai mult. În Militari trăiam sub teroarea plopilor care lăsau puful ăla oribil, atât de mult încât părea că a nins pe jos în unele momente. N-am alergie la aşa ceva, din fericire, dar tot mă deranja mizeria lăsată în urmă. Mai ales după ce ploaia ajungea să ude tot puful ăla.

În Tei situaţia e ceva mai bună, parcă sunt mai puţini arbori dăunători, însă am văzut pe ici, pe colo, câte un dud. Înţeleg că avem puţini copaci în oraş, că e nevoie de ei ca de aer, dar chiar ne-ar folosi puţină planificare. Mai exact, să tăiem copacii ăştia care mai mult ne încurcă şi să-i înlocuim cu alte specii care fac mai puţină mizerie. 

În Toronto, de exemplu, nu sunt permişi pomii fructiferi, coniferi şi plantele ornamentale. Ba chiar au şi un ghid cu speciile de plante acceptate, astfel încât să nu mai fie discuţii. Însă noi abia suntem la nivelul la care îi tăiem pe cei care stau să ne cadă în cap.

Nu există un plan de deszăpezire

1

Miercuri şi joi am avut nişte drumuri de făcut, aşa că am ieşit printr-un Bucureşti absolut paralizat de zăpadă. Situaţia continuă azi şi probabil că vor mai trece vreo 2 săptămâni până când lucrurile vor reintra în normal. 

Chiar dacă ar vrea să se mişte mai repede, autorităţile sunt încurcate de maşinile parcare aiurea prin tot oraşul. Şi nu e vorba doar de gigei ca ăsta, ci de mulţi alţii care au parcat pe banda 1. În unele locuri s-a ocupat chiar şi banda a doua. Exceptând bulevardele mari (Magheru, Kiseleff, Calea Victoriei), s-a instaurat legea junglei. “Boss, am lăsat şi eu maşina undeva că n-aveam de ales.” 

Altfel spus, fiecare se descurcă cum poate. În seara asta se ridica zăpada de pe Calea Moşilor, doar că tot procesul dura extrem de mult. În loc să adune toată zăpada de pe banda 1, utilajele erau preocupate să nu zgârie vreo maşină. Adevărul e că acest oraş e sufocat oricum de maşini, când nu sunt munţi de zăpadă, deci e clar că nu poate să suporte alte obstacole naturale.

Problema asta se poate rezolva extrem de uşor: Primăria să apeleze la bunăvoinţa centrelor comerciale şi a mallurilor şi să îndrume toţi şoferii care au loc de parcare pe trotuar să parcheze acolo timp de 48 de ore (sau 24, dacă se mişcă mai repede). Gen să aibă lumea termen să-şi mute maşina. Cu bulevardele parţial golite, se trece la o deszăpezire masivă, bulevard cu bulevard. După 48 de ore ne întoarcem într-un oraş cu mai puţini munţi de zăpadă. 

Desigur, n-o să fie loc pentru toate maşinile din Bucureşti, dar nici nu trebuie. Problemele mari vin de la bulevardele principale şi cele secundare. 

Câteva recomandări culinare prin Bucureşti

0

În ultima vreme am testat câteva restaurante de prin Bucureşti, aşa că am pus la un loc mai multe recomandări. 

Trattoria Fresca

Descoperit de nişte prieteni gurmanzi pe TripAdvisor, e pe strada Popa Nan nr. 140 (foarte aproape de Piaţa Alba Iulia, prin spatele blocurilor practic). E un restaurant italienesc clasic, care mi-a adus aminte de un frate de-al lui din Roma, L’Isola della Pizza. Cam toată mâncarea e bună. Am testat: Fettuccine al funghi porcini, Salata Caesar, Pizza Rustica şi Carpicciosa, Tiramisu, Cheesecake şi tortul de ecler (da, au aşa ceva în meniu!). 

Citeste tot articolul

Bucureştiul are prea multe terenuri nefolosite în centru

3

În weekend am fost la o conferinţă la Camera de Comerţ şi am putut să observ de la înălţime care mai e situaţia în spatele Bibliotecii Naţionale. Deşi erau o mulţime de planuri cu terenul ăla, până la urmă a rămas doar clădirea teatrului de operetă Ion Dacian. Ce e în jurul acestor două clădiri cu profil cultural? Boscheţi. Buruieni, mormane de pământ şi un gard provizoriu, perfect inestetic.

Din păcate, e doar unul dintre multele exemple de terenuri abandonate chiar în centrul oraşului. Cele mai multe sunt în proprietatea diverselor instituţii de stat, care n-au reuşit să facă nimic în cei 26 de ani de la Revoluţie. Practic, oraşul ăsta e urâţit (şi) de spaţiile astea largi care îşi aşteaptă construcţiile sau orice fel de amenajare. 

Citeste tot articolul

Bucureştiul şi bucureştenii

3

Cu bucureştenii ne-am lămurit, 33% au ieşit la vot. Avem 1,8 milioane de cetăţeni cu drept de vot. Adăugăm încă vreo 300.000 de minori şi ajungem la 2,1 milioane. Iar restul până la 3 milioane (populaţia reală a oraşului) sunt cetăţeni implicaţi, vocali, dar care n-au buletin de Bucureşti. Cei mai mulţi tineri.

Văzându-i cum se agită pe Facebook m-am întrebat dacă n-ar fi util şi normal să primească cumva drept de vot. Până la urmă sunt oameni care trăiesc de 3-5-10 ani în Bucureşti, care contribuie la aglomeraţia de la metrou şi din RATB, care sunt nemulţumiţi de drumurile neasfaltate, dar care nu şi-au mutat domiciliul aici.

Mi se pare că actuala situaţie nu are nicio legătură cu realitatea socio-economică a zilelor noastre. Tinerii (actuali şi foşti studenţi) trăiesc în Capitală fără niciun fel de act până în momentul în care îşi cumpără o casă, ceea ce le interzice drepturi esenţiale (şi îi scuteşte de nişte îndatoriri).

Pentru ca episoade precum cel de duminică să nu se mai repete cred că e nevoie să realizăm că bucureştean nu e numai cel de pe listele de vot, ci şi provincialul care s-a stabilit aici. Chit că are sau nu buletin de Bucureşti.

Dilemă cu biciclişti

4

În weekend am trecut cu maşina pe Calea Victoriei. Şi în timp ce închideam geamul ca să nu mă asfixieze gazele emise de hârbul din faţa mea, m-am întrebat cât de masochişti pot fi bicicliştii care aglomeraseră traseul special construit pentru ei.

Adică înţeleg partea în care e weekend şi vrei să ieşi cu bicicleta, să te bucuri de oraş şi să faci sport. Dar nu pricep de ce ai alege fix Calea Victoriei pentru asta în condiţiile în care e un bulevard total neprietenos cu sportul: spaţiu destul de îngust, blocuri înalte, toate gazele de eşapament rămân pe acel lung culoar.

Nu mă înţelegeţi greşit, mă bucur că foloseşte cineva pista aia măcar în weekend dacă tot au mutilat traficul şi au cheltuit o grămadă de bani, dar sunt atâtea parcuri în care poţi să te oxigenezi mult mai bine decât pe Calea Victoriei. Acolo nici măcar shopping nu poţi să faci, că cele mai multe magazine s-au închis.