social media

IN Casual stuff

Apropo de asta şi asta, îi explicam acum ceva timp unui client că evităm pe cât posibil statusuri cu „Like şi Share dacă” plus toată gama de tertipuri prin care cerşeşti interacţiune şi clickuri. Şi răspunsul a venit senin: „De ce? Toată lumea face aşa”. Şi da, chiar vorbeam recent cu Cristina pe tema asta. De la pagini de seriale gen Mad Men şi Game of Thrones până la artişti internaţionali, toată lumea e cu Like şi Share dacă, dă click neamule şi aşa mai departe. N-am inventat noi apa caldă nici în social media.

Şi-atunci am început să mă întreb dacă nu cumva greşim, noi ăştia care căutăm să obţinem o interacţiune cât mai naturală. Poate că ar trebui să dăm publicului şi clientului ce-şi doresc, să aplicăm reţetele care merg, chiar dacă nu ne plac, şi să ne vedem de treabă.

Vrem să obţinem un click? Să-l cerem şi să rezolvăm povestea. Vrem un like? Like şi share dacă. La ce ne foloseşte o abordare corectă dacă rezultatele sunt mai slabe? Sigur, pentru sufletul nostru e bine, am făcut ce trebuia, n-am apelat la tertipuri nasoale. Dar dacă greşim? Lumea vrea rezultate, aproape toţi le obţin într-un fel, de ce să ţinem noi calea cea dreaptă?

IN Casual stuff

Cristi Manafu are o idee foarte bună: oferă o întâlnire de o zi studenţilor la FJSC pentru o discuţie pe probleme de social media. Iniţiativa e un răspuns la situaţia dezastruoasă în care se află catedra de la Jurnalism în momentul de faţă, cu un profesor auto-intitulat expert în domeniu.

Deschid acum o lista de inscrieri provizorie. Daca aveti cunostinte in randul studentilor la FJSC si va place acest program, va rog sa ii invitati sa se inscrie. Daca vreti sa sprijiniti initiativa, just let me know. Chiar as aprecia.

Am mai spus că ar fi necesar să facem un efort comun şi să îndepărtăm nebunul de la catedră, sau măcar să reparăm din daunele pe care le produce. Sper să se mobilizeze cât mai mulţi oameni din zona asta şi să susţină demersul.

IN Advertising/PR

A mai trecut un Super Bowl şi lumea s-a arătat dezamăgită, cam ca în anii trecuţi. Deşi nivelul n-a fost mai scăzut decât de obicei, aşteptările cresc mereu de la un eveniment care a dat câteva spoturi clasice (Apple 1984, Monster – When I grow up, Budwiser – Wassup).

Deja au apărut studii care demonstrează că americanii se uită la reclame cu acelaşi interes cu care privesc meciul, ba chiar sunt unii care se uită doar pentru reclame.

În plus, s-a schimbat paradigma. Dacă în urmă cu 7-8 ani păstrai o idee mișto venită pe parcursul anului pentru Super Bowl, acum trebuie să vii cu ceva mișto. Eventual să fie ceva cu adevărat extraordinar, pentru că odată ce îți anunți prezența publicul așteaptă minuni. Citeşte tot articolul

IN Advertising/PR

Câteodată am impresia că trăiesc în zona crepusculară. Oameni care la prima vedere par a stăpâni nişte concepte dovedesc uneori contrariul.

Am auzit deja de prea multe ori întrebarea „social media vinde?„. Sau pe aia cu „oare brandurile ar trebui să vândă pe Facebook?„.

Subiectiv tratează subiectul uşor ironic, nu mă prind de ce.

Dincolo de nişte păreri prezentate drept realităţi (lumea face aia şi ailaltă pe Facebook, lumea vrea aia şi aia), avem două fraze importante:

Nimeni n-are chef să cumpere ceva online când e la birou. Nimeni n-are chef să vadă ce mai face banca X sau banca Y, mai ales dacă are credite.

Citeşte tot articolul

IN Advertising/PR

E bună critica, dar uneori te mai şi saturi, aşa că îmi propun să adun o serie de exemple de bune practici în social media (din .ro).

Am mai dat ceva exemple pozitive, Zuzu e primul care îmi vine acum în minte. Tot la capitolul viteză de reacţie, avem cazul Lidl România. Am văzut pe un blog descrierea unui produs despre care nu ştiam mare lucru. Mă interesau preţul şi marca, am întrebat pe Twitter contul @LidlRomania. În 4 minute a venit răspunsul. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Poate că aţi auzit deja, Andreea Marin Bănică şi Ştefan Bănică Jr. divorţează. Pentru că anunţul s-a făcut pe paginile de Facebook ale celor doi soţi şi pentru că urmează un divorţ, îmi pun următoarele probleme:

1. Cât o să le ia administratorilor paginii Andreea Marin Bănică să schimbe numele în Andreea Marin (şi atât)? Ştim cu toţii că numele unei pagini nu mai poate fi schimbat după atingerea pragului de 200 de fani. Totuşi, cu milogeli pe lângă oamenii de la Facebook, e posibil să schimbi numele unei pagini, doar că s-ar putea să fie nevoie de prezentarea unui certificat de divorţ.

2. Cele două pagini au acelaşi administrator?

Şi dacă da, mai apar nişte întrebări:

3. Există un contract comun?

4. Dacă există un contract comun, cine plăteşte factura de social media?

5. Dacă obiectul contractului e administrarea paginii de Facebook „Andreea Marin Bănică”, odată cu schimbarea numelui paginii contractul devine nul?

Da, asta mă frământă pe mine joi seara.

IN Advertising/PR

Una dintre cele mai importante ştiri de săptămâna trecută e legată de paginile globale de brand pe Facebook. Piaţa de la noi depinde foarte mult de schimbările astea în condiţiile în care, de obicei, strategia de social media se învârte în jurul paginilor de Facebook. Se mai încearcă una-alta pe Twitter, Pinterest sau Instagram, însă Facebook e baza. Şi în condiţiile astea ştirea cu paginile globale e foarte proastă.

Acum câteva luni IqAds a publicat o serie de interviuri cu oamenii de social media din diverse agenţii. Majoritatea se ocupă de 3-4 pagini de Facebook mari şi alte câteva mai mici, neimportante (excepţie fac agenţii gen Kubis sau Kinecto).  În caz că vă interesează: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 şi restul aici. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Simplu, frumos, aproape banal.

Am avut o nelămurire legată de laptele Zuzu, pe care nu l-am mai găsit în rafturile magazinului din care îmi fac cumpărăturile. Şi pentru că eram fan (habar n-am de când) al paginii, am trimis un mesaj: Citeşte tot articolul

Meniu