timisoara

IN Casual stuff

Weekendul acesta sunt ultimele ocazii să vedeţi expoziţia Brâncuşi la Timişoara. Probabil că rezervările online sunt deja închise, dar în fiecare dimineaţă se mai pun în vânzare bilete cu acces pentru ziua respectivă, motiv pentru care am văzut cozi mari în faţa Muzeului de Artă din Timişoara. Sunt aproximativ 360 de bilete pentru fiecare zi, deci ceva şanse există. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Weekendul trecut am fost la Timişoara cu treabă. Revin pe tema asta pentru că a fost super tare ce-am văzut acolo. Am mers într-un grup mai mare şi am redescoperit oraşul după vreo 4 ani de pauză.

Într-o seară am nimerit chiar la deschiderea Taifas Festival, un eveniment de film şi cultură balcanică aflat la prima ediţie. Are loc în perioada 5 – 12 noiembrie şi aduce în Capitala Culturală Europeană filme de artă din Balcani şi mâncare. Plus nişte muzică, desigur. Eu am ajuns la concertul Simion Bogdan-Mihai şi Lăutarii de Mătase, iar weekendul ăsta merg la HRANA – un eveniment gastro-cultural balcanic. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Anul acesta e foarte important din punct de vedere cultural pentru România. Timișoara este Capitală Culturală Europeană (alături Elefsina – Grecia și Veszprém – Ungaria), FITS ajunge la a 30-a ediție, se organizează și Festivalul Enescu (care are loc din 2 în 2 ani). 

Desigur, evenimentul principal este titlul pe care îl deține Timișoara în acest an. Din 2007, când am intrat în UE, un singur oraș românesc a mai fost Capitală Europeană a Culturii: Sibiul, chiar în 2007. Acest titlu se acordă prin rotație anumitor state. Noi am avut în 2007 un oraş, în 2023 şi probabil că ne va mai veni rândul peste vreo 15 ani. Orașul care are parte de această onoare se alege în urma unui vot bazat pe un concurs de proiecte. E un pic mai complex de atât, însă nu vreau să mă pierd în detalii. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Au pornit semafoarele de la Veranda. Mă rog, asta n-ar fi mare ştire, chiar dacă au funcţionat 8 luni pe galben intermitent, dar cu ocazia asta mi-am adus aminte cum am râs în gura mare prin Timişoara. Acum vreo lună am ajuns în oraşul de pe Bega şi mă plimbam cu un amic pe la intersecţia aia cu punctele cardinale. Timişoreanul s-a scuzat pentru trafic şi mi-a explicat că încă de când s-au instalat nişte semafoare blocate pe galben intermitent traficul e mai naşpa. Şi că nu mai rezolvă ăştia odată cu semafoarele, că sunt de o grămadă de timp aşa. 

Timid, am ridicat două degete şi l-am întrebat ce înseamnă, mai exact, „o grămadă de timp” la Timişoara. „Vreo săptămână” mi-a răspuns. Moment în care am început să râd isteric, ce mai era de făcut? I-am explicat apoi cum stă treaba cu cele 6 luni pentru semaforul de lângă Piaţa Obor şi a făcut nişte ochi mari. Cred că Robu era în lanţuri după 3 luni cu un semafor stricat la ei în oraş.

Jumătate de PLAIX

question_answer0
IN Casual stuff

S-a dus și ediția a 10-a de PLAI, iar anul ăsta chiar cred că s-au aliniat planetele. N-a plouat, lumea a venit în număr foarte mare sâmbătă, artiștii care au urcat pe scenă au sunat aproape perfect (nu știu cine se ocupă de instalațiile de sonorizare la PLAI, dar cred că e mare meșter).

În timp ce mă plimbam zilele trecute prin Muzeul Satului Bănățean mă gândeam că nu am parte decât de o jumătate din experiență, din ceea ce înseamnă PLAI. Și nu pentru că n-aș fi avut acces la ceva, ba din contră, organizatorii au permis presei să vină și în backstage, ne-au luat în gazdă și ne-au tratat excelent, ca în fiecare an. Doar că PLAIul nu înseamnă 3 zile de concerte și activități culturale, ci luni de muncă. Eh, munca aia, fiorul de voluntar mulțumit că a pus umărul la ceva frumos mi-a lipsit mie. Știu feelingul de la Ideo Ideis și mă uitam cu o mică urmă de invidie la voluntarii care se plimbau fericiți prin Muzeul Satului Bănățean, cu zâmbetul ăla tâmp pe care l-aș recunoaște oriunde. Citeşte tot articolul

IN Muzici

plai_2015

Vineri, 11 septembrie, începe a 10-a ediţie de PLAI festival la Timişoara. Cumva, planetele s-au aliniat aşa că voi ajunge şi la această ediţie. N-am stat prea mult pe gânduri, am nevoie de câteva zile de relaxare după un august mult mai aglomerat decât mă aşteptam, iar PLAI este fix locul în care îţi poţi încărca bateriile. Nu ştiu nici eu cine va cânta în cele 3 zile de PLAI, organizatorii au decis ca anul ăsta să nu divulge nimic legat de artiştii invitaţi pe Scena Mare. Un risc foarte mare, însă după 9 ediţii merită să tragi linie şi să vezi câtă lume vine pentru întreaga experienţă, pentru atmosferă şi câţi sunt cei veniţi doar pentru artişti.

Nu înseamnă că nu vor fi nume importante, doar că festivalul nu e numai despre asta, ci despre tot ce înseamnă Muzeul Satului Bănăţean vreme de 3 zile. E mai puţin despre „Patrice (sau ZAZ sau Al Di Meola) cântă în Timişoara” şi mai mult despre „aici se adună oameni mişto care participă la activităţi culturale”. Şi nici nu cred că ar fi o miză pentru organizatori să aducă 50.000 de oameni acolo, să dea mici şi bere şi să încaseze o căruţă de bani (căruţă, you know, pentru că suntem la Muzeul Satului). Citeşte tot articolul

IN Advertising/PR

prbeta_2015

Oltea Zambori şi Cristina Puţan se încăpăţânează să continue evenimentul de la care au pornit PRbeta Agency, chiar dacă acum au nişte clienţi pentru care comunică full-time. Ce-i drept, evenimentul merge bine şi a crescut comunitatea din Timişoara exact aşa cum era planificat încă de la început. Însă nu-s mulţi cei care ar mai avea energie şi de-o conferinţă, printre briefuri şi deadlineuri.

Anul ăsta, PRbeta Conference are loc pe 13 şi 14 mai la City Business Centre din Timişoara. Citeşte tot articolul

IN Muzici

lineup_plai

Poate că e ciudat să simţi că vrei să înceapă cât mai repede un ceva despre care n-ai auzit decât poveşti. Doar că la PLAI nu e vorba doar de poveşti, care sunt multe şi toate de bine, e şi o apropiere de nişte oameni pe care i-am văzut doar de câteva ori şi pe care i-am simţit aproape din prima secundă. Pe Ţuca şi Tako i-am cunoscut în primăvară, la PRbeta, unde au fost invitaţi să vorbească despre comunicarea culturală. Auzisem că energia pe care ei au reuşit să o adune la Timişoara e comparabilă cu ce se întâmplă în fiecare august la Alexandria, dar asta nu însemna neapărat că o să rezonez şi cu ce fac ei acolo. Chiar dacă Oltea şi o mulţime de alţi oameni au zis mereu numai lucruri extrem de bune, chiar dacă pe hârtie suna extrem de bine, chiar dacă a zis Cătălin Ştefănescu că ei sunt fraţii gemeni ai lui Alex Ion şi ai Andreei Borţun (co-preşedinţii Ideo Ideis). Citeşte tot articolul

IN Branded, Muzici

Călătoria mea pe urmele lui Richard Oschanitzky – unul dintre cei mai cunoscuţi muzicieni de jazz pe care i-a dat Timişoara – a început ieri la sala de concerte Tinerimea Română. Mă grăbeam să pornesc spre strada Popa Nan când cineva a pomenit de un club de jazz ascuns la subsol. Am ciulit urechile şi-am cerut să văd clubul. Pe uşile de la intrare încă era logoul XO Piano Cafe, iar mirosul de trabuc încă se simţea. Lipseau pianul şi barmanul, fotoliile erau goale, dar parcă pe fundal am reuşit să aud coloana sonoră a locului. Cred că suna cam aşa: Citeşte tot articolul

IN Advertising/PR

stroe_prbeta

Săptămâna trecută a avut loc la Timişoara a 4-a ediţie PRbeta. Mult mai mulţi speakeri, două paneluri în paralel pentru o jumătate de zi, plus workshopuri multe şi diverse în ziua 2. A fost altfel, cu alt loc de desfăşurare, altă atmosferă, alte probleme abordate. În acelaşi timp au fost şi alte aşteptări de la publicul timişorean. Dar tranziţia asta spre următorul nivel a ieşit bine, şi am văzut pentru prima oară în 4 ediţii (ok, 3 ediţii, că am lipsit în 2011) că n-a mai fost un eveniment organizat în aproape 2 oameni.

S-a simţit că e o echipă în spate, iar Cristina şi Oltea au putut să îşi mai tragă sufletul, n-au mai alergat să rezolve fiecare problemă apărută. Evident, au fost şi chestii care n-au mers perfect, vremea din Timişoara le-a dat mari bătăi de cap, dar am văzut o mulţime de oameni care au plecat entuziasmaţi. Asta spre deosebire de conferinţele de la Bucureşti unde lumea vine să bifeze încă o zi de networking. Citeşte tot articolul

Meniu